În curând va intra în vigoare o lege ce oferă dreptul la concediul de risc maternal și indemnizația aferentă și femeilor antreprenor. Pentru a beneficia de aceste drepturi, femeile antreprenor trebuie să încheie un contract de asigurare pentru concedii și indemnizații medicale și să plătească un procent de 1% aplicat unei baze de calcul stabilite de lege. Concediul de risc maternal se acordă fără condiție de stagiu și indemnizația reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform legii. Citește articolul
Programarea concediilor de odihnă se face până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor, de către angajator, însă cu consultarea colectivă sau individuală a salariaților, iar dacă dispozițiile Codului muncii ar fi respectate, întrebările care stau la baza acestui material nu ar exista. Citește articolul
Regulamentul intern trebuie întocmit în urma consultării colective a salariaților și trebuie comunicat fiecărui salariat. Lipsa comunicării regulamentului intern duce la imposibilitatea respectării acestuia, iar în practică se întâmplă frecvent ca angajații „să dea cu semnătura” pe un tabel și... cam atât. Echivalează asta cu o comunicare așa cum cere legea? Totodată, sunt angajații mereu în posesia regulamentului, ca să-l consulte, sau au mereu posibilitatea de a-l consulta cu ușurință? Să nu uităm că legea impune ca el să fie afișat la locul desfășurării activității, totodată. Citește articolul
Într-o Uniune Europeană (UE) în continuă schimbare, cu piețe naționale ale muncii avide de competențe și talente noi, Comisia Europeană a pus bazele unei noi inițiative menite să ajute angajatorii din UE. Prin Pachetul său privind competențele și mobilitatea talentelor, Comisia își propune să atragă și să faciliteze mobilitatea forței de muncă calificate din afara granițelor UE, o mișcare strategică în cadrul Anului european al competențelor. Mai exact, Comisia propune crearea unei rezerve de talente la nivelul UE pentru a facilita recrutarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din țări din afara UE pentru ocupațiile cu deficit de forță de muncă din Uniune. Prima platformă din UE de acest tip, o inovație, practic, dar participarea la rezerva de talente nu va fi obligatorie pentru statele membre, cu toate că deficitul actual al forței de muncă din România ne demonstrează că și țara noastră ar trebui să participe. Citește articolul
Norma de muncă este definită de Codul muncii, însă această secțiune, art. 129-132, a rămas „încremenită” la nivelul anului 2003, nefiind modificată, deși legiuitorul a intervenit asupra actului normativ de 65 de ori, existând și o republicare a acestuia, iar modul în care se desfășoară relațiile de muncă a evoluat semnificativ între timp. Citește articolul
În episodul 2 din podcastul dedicat realităților din piața muncii ne oprim cam o jumătate de ceas asupra unei noutăți legislative destul de importante pe care a adus-o această toamnă: un model de ghid pe care angajatorii să-l folosească în prevenirea și sancționarea hărțuirii morale și pe criteriul de sex la locul de muncă. Grevată pe obligații deja existente, politica internă privind combaterea și sancționarea cât mai fermă a hărțuirii va fi, în mai puțin de șase luni, un alt punct pe lista documentelor pe care inspectorii le vor cere în control angajatorilor. Mergem puțin dincolo de hârtie și vorbim concret despre de ce noua reglementare nu se poate aplica la fel în toate companiile și la nici măcar la stat, dar și despre responsabilul desemnat. Citește articolul
Remunerația zilierilor trebuie să fie cel puțin egală cu valoarea orară a salariului minim brut pe țară și se acordă la sfârșitul fiecărei zile sau săptămâni, în baza unui acord de plată scris. În sectorul agriculturii, unde se poate presta muncă zilieră deopotrivă, avem însă un salariul minim brut mai mare decât cel prevăzut prin hotărâre de Guvern, ceea ce reclamă și o remunerație orară corespunzătoare. Citește articolul
Recenta metodologie privind hărțuirea morală și pe criteriul de sex la locul de muncă stabilește lista orientativă a comportamentelor considerate hărțuire la locul de muncă și oferă exemple de comportamente care nu reprezintă hărțuire. Textul subliniază că nu toate comportamentele neplăcute sau neprofesionale sunt considerate hărțuire și prezintă exemple precum feedback-ul constructiv, supravegherea activității angajaților, stabilirea obiectivelor de performanță și aplicarea de măsuri disciplinare rezonabile. Este important ca angajații să evalueze contextul și să distingă între interacțiunile obișnuite, ceea ce este legitim într-un raport de muncă (ce este, până la urmă, unul de subordonare) și hărțuire. Citește articolul
Majorarea salariului minim în cazul angajaților cu contractele suspendate nu se poate produce mai devreme de încetarea suspendării. Citește articolul
Începând cu veniturile lunii noiembrie, aplicarea unei noi reguli fiscale noi îi lasă pe unii dintre cei ce lucrează în domeniul IT fără contribuție la Pilonul II de pensii - cu excepția situației în care își exprimă scris opțiunea de a contribui în continuare. În practică apăruseră mai multe întrebări legate de cum și cui i se aplică procentul redus de CAS (contribuție de asigurări sociale), dar un recent ghid al Fiscului ar trebui să lămurească definitiv chestiunea.
Citește articolul