Legislația în materie nu indică faptul că hărțuirea, hărțuirea morală la locul de muncă sau discriminarea există numai în cazul în care sunt acte sau fapte repetate ori cu caracter sistematic, iar fiecare situație trebuie interpretată în funcție de modul concret în care s-a petrecut și prin raportare la consecințe. Citește articolul
Recenta metodologie privind prevenirea și combaterea hărțuirii morale și pe criteriul de sex la locul de muncă pune un accent deosebit pe crearea unui cadru de lucru sigur și respectuos pentru toți angajații. Însă se aplică această metodologie și în cazul hărțuirii provenite de la terți, cum ar fi clienții sau partenerii de afaceri? Răspunsul este unul afirmativ, iar procedurile detaliate se aplică în mod egal, indiferent de sursa comportamentului inadecvat. Citește articolul
Pe data de 28 noiembrie 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o hotărâre care aduce clarificări importante cu privire la posibilitatea administrațiilor publice de a interzice purtarea semnelor vizibile religioase sau filozofice de către angajați. Decizia vine în urma unei solicitări de decizie preliminară făcute de Tribunalul pentru Litigii de Muncă din Liège, Belgia, în cazul unei angajate căreia i s-a interzis să poarte vălul islamic la locul de muncă. În fapt, decizia ilustreză perfect modul în care o măsură aplicată generalizat nu e considerată discriminatorie. Citește articolul
Obligația de a majora salariile celor plătiți cu minimul pe economie mai mult de 24 de luni începe să-și producă efectele, practic, de la 1 ianuarie anul viitor. Asta înseamnă negocieri cu angajații pentru a crește salariile, deciziile de majorare neputând fi unilaterale. Îi obligă legea, practic, pe angajator și pe angajat să negocieze? Discutăm în episodul 4 al podcastului „Realități de pe piața muncii” despre obligația de a majora aceste salarii, precum și despre soluțiile mereu ingenioase de a aplica legea, dincolo de scopul ei. Citește articolul
Iată-ne în contextul unor noi libere legale stabilite prin Codul muncii sau, altfel spus, într-unele dintre zilele din an în care angajatorul trebuie să acorde liber, chiar dacă vorbim de zile în cursul săptămânii lucrătoare. Obligația de a acorda aceste libere este stabilită de Codul muncii, tot codul stabilind și excepțiile. Una dintre aceste excepții poate naște diverse interpretări între angajatori. Citește articolul
OUG nr. 93/2023 stabilește salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru sectorul construcții, agricol și industria alimentară. Modificarea salariului minim trebuie transmisă în Revisal în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii, adică până pe 28 noiembrie. Nerespectarea acestui termen poate fi sancționată cu amendă de la 5.000 la 8.000 lei. Citește articolul
În contextul în care reglementarea ce stabilește actualmente cele 58 de sectoare de activitate pentru negocierea colectivă și procedura de încadrare într-un sector sau altul mai producea efecte doar până la 24 noiembrie, Ministerul Muncii a venit cu un nou ordin pentru a o înlocui. Citește articolul
„Munca la comandă sau pe bază de comandă nu este prevăzută încă în legislația națională și, chiar dacă a existat o astfel de propunere, piața muncii din România nu este pregătită pentru o astfel de abordare”. În episodul 3 din podcastul „Realități de pe piața muncii” pornim de la o scurtă istorisire a unui angajat ce lucrează la distanță, fără un contract adecvat telemuncii și într-un program flexibil spre imprevizibil, care ilustrează perfect o inițiativă legislativă ce-și făcuse loc în Parlament anul acesta, dar care n-a mai ajuns să fie discutată.
Citește articolulLegea prestatorului casnic va fi aplicată începând din ianuarie 2024 și stabilește că activitatea casnică este considerată o muncă necalificată ce constă în activități ocazionale desfășurate de un prestator casnic în gospodăria unei familii sau a unei persoane singure. Prestatorul casnic trebuie să aibă cel puțin 16 ani și nu poate fi un membru al familiei beneficiarului. Plata activităților casnice se va face prin tichete de activități de valoare fixă, care vor fi preschimbate în bani. Tichetele casnice vor fi supuse impozitului pe venit și contribuției la pensii, iar prestatorii casnici vor fi asigurați la sistemul public de sănătate. De asemenea, angajatorii vor putea oferi salariaților tichete pentru a plăti activitățile casnice, ca beneficii impozabile. Citește articolul
Culegerea unor informații, dintre care unele irelevante pentru angajator și intruzive în privința drepturilor lucrătorilor, sub forma unor declarații pe propria răspundere, date la angajare, este criticabilă chiar și acolo unde angajatorul este mânat de bună-credință. Citește articolul