Un angajat nemulțumit de condițiile de muncă, de abuzurile la care este supus, care constată încălcări sistematice ale legislației la locul său de muncă și care nu a găsit alt mod de a-și obține dreptatea poate decide să aducă în spațiul public unele dovezi ale faptelor pe care le reclamă. Fapta angajatului poate avea unele consecințe pentru angajator, de la caz la caz. S-ar putea pune problema unei răspunderi disciplinare? A unei acțiuni în despăgubire pentru prejudiciul adus? Iată ce explică un specialist. Citește articolul
În caz de incendiu la locul de muncă, angajatorii trebuie să ia măsurile care se impun atât pentru stingerea acestuia, cât și pentru acordarea primului ajutor și evacuarea tuturor lucrătorilor. Aceasta este una dintre obligațiile firmelor în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM). Citește articolul
Activitățile de prevenire și de protecție pentru asigurarea securității și sănătății în muncă (SSM) pot fi desfășurate, la o companie mică, chiar de către angajatorul persoană fizică, însă numai în anumite condiții. Citește articolul
Companiile care n-au resursele interne necesare pentru a gestiona obligațiile pe care le au în materie de securitate și sănătate în muncă (SSM) trebuie să apeleze la un serviciu extern specializat în activități de prevenire și protecție, reiese din legislația în vigoare. Citește articolul
Efectuarea practicii obligatorii de către studenți și elevi este reglementată de un act normativ intrat în vigoare cu mai bine de zece ani înaintea Legii internshipului, care se va aplica abia de săptămâna viitoare. Internshipul poate fi făcut de orice persoană care, chiar dacă nu are calitatea de student sau elev, dorește să dobândească experiență și cunoștințe într-un domeniu, pe când studentul are nevoie de stagiul de practică chiar pentru a promova anul. Citește articolul
În afară de varianta desemnării responsabilului cu securitatea și sănătatea în muncă (SSM), angajatorii mai au și varianta înființării unui serviciu intern de prevenire și protecție, conform legislației în vigoare. Această variantă este ideală mai ales când este vorba de companii mai mari. Citește articolul
Salariatul care se ocupă de activitățile de prevenire și protecție ce țin de securitatea și sănătatea în muncă (SSM) este desemnat prin decizie scrisă a angajatorului, conform legislației în vigoare. Totuși, nu orice persoană poate fi responsabil cu SSM. Citește articolul
Asigurarea securității unor spații, a unor sisteme sau informații, urmărirea unor bunuri ale companiei, satisfacerea unor cerințe contractuale -- sunt doar câteva dintre interesele legitime ale unui angajator pentru a folosi sisteme de monitorizare la locul de muncă. Justificarea acestui interes este una dintre condițiile imperioase pentru ca monitorizarea să se facă în mod legal, potrivit unei reglementări recente. Citește articolul
Activitățile de prevenire și de protecție pentru asigurarea securității și sănătății în muncă (SSM) sunt desfășurate în funcție de numărul de salariați al firmei. Astfel, dacă este vorba de o companie mai mică, de exemplu, chiar angajatorul este cel care poate să preia aceste responsabilități, însă în cazul unei companii mari este nevoie de desemnarea cel puțin a unui salariat ca responsabil cu SSM. Citește articolul
Există spații în care supravegherea video la locul de muncă nu ar trebui să se facă, tot așa cum supravegherea continuă a unui angajat ar trebui să iasă din discuție. Potrivit unui act normativ de azi în vigoare, sunt câteva condiții pe care angajatorii trebuie să le aibă în minte la supravegherea angajaților. Dincolo de aceste condiții, dar pornind de la ele, sunt chestiuni care nu ar trebui să se întâmple în practică. Citește articolul