Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
Pe avocatnet.ro găsești mii de consultanți, din diferite domenii, pe care îi poți contacta direct.
Află cum!
Pe avocatnet.ro se fac lunar mii de cereri de consultanță către consultanții înscriși.
Află detalii!
Vrei să afle și alții câte lucruri știi în domeniul tău de activitate?
Răspunde la întrebăriSchoenherr este una dintre cele mai mari firme de avocatura regionale, cu 14 birouri situate in Belgrad, Bratislava, Bruxelles, Budapesta, Bucuresti, Chisinau, Istanbul, Ljubljana, Podgorica, Praga, Sofia, Viena, Varsovia si Zagreb, precum si patru practici nationale in Albania, Bosnia-Hertegovina, Macedonia si Ucraina.
Schoenherr si-a inceput activitatea in Romania in 1996 si a devenit curand unul dintre cei mai importanti jucatori activi pe piata locala de avocatura. Echipa din Romania opereaza sub denumirea Schoenherr si Asociatii si numara in prezent 60 de avocati si consultanti recunoscuti la nivel national si international pentru implicarea in unele dintre cele mai mari tranzactii derulate pe aceste piete in plan regional si local.
Practicile-cheie ale Schoenherr si Asociatii sunt corporate/fuziuni si achizitii, financiar-bancar si piata de capital, real estate, litigii si arbitraje. De asemenea, Schoenherr si Asociatii are experienta extinsa in dreptul concurentei, „white-collar crime”, dreptul muncii si protectia datelor cu caracter personal, insolventa si restructurare, proprietate intelectuala.
Prin firma Schoenherr Bucharest Tax, grupul Schoenherr asigura totodata servicii specializate de consultanta fiscala. Clientii Schoenherr si Asociatii sunt companii multinationale si locale active intr-o varietate de domenii, incluzand servicii financiare, energie, dezvoltare imobiliara, constructii, retail, IT&C si tehnologie, farmaceutice si servicii medicale, auto, bunuri de larg consum, industrie etc.
S-a scris mult despre implicațiile practice generate de fiscalizarea bacșișului. Și, foarte probabil, se va mai scrie, cu atât mai mult cu cât, la fiecare pas în implementare, apar noi și noi provocări pentru companiile vizate. Cine s-ar fi gândit, spre exemplu, auzind de fiscalizarea bacșișului, la efectele acestei măsuri asupra obligațiilor în materia protecției datelor cu caracter personal? Citește articolul
Pentru a funcționa eficient, orice companie, indiferent de structura societară, are nevoie de stabilitatea capitalului social și a resurselor generatoare de venituri. Orice factor de impact cu potențial negativ, fie și temporar, asupra acestor resurse, poate genera dezechilibre majore asupra bunei desfășurări a afacerii și evoluției companiei. Un astfel de efect este generat, spre exemplu, de dispunerea măsurilor asigurătorii de către organele judiciare penale, procuror/ judecător/ instanța de judecată, în cadrul procesului penal. În practică, absența unei reacții eficiente pentru ridicarea/ restrângerea acestor măsuri poate conduce la situații în care o companie să fie „condamnată” la insolvență mult înainte de a fi condamnată sau achitată în procesul penal în care este parte. Citește articolul
Situațiile în care operatorii de date cu caracter personal se pot confrunta cu incidente de securitate a datelor ce ridică riscuri pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate sunt numeroase. În astfel de cazuri, operatorii de date sunt nevoiți, printre altele, să notifice respectivele incidente către autoritatea de supraveghere competentă și către persoanele vizate, după caz, în linie cu prevederile GDPR. Citește articolul
Datele cu caracter personal pot fi păstrate doar atâta timp cât este nevoie de ele pentru a atinge scopurile pentru care sunt prelucrate, în conformitate cu principiul limitării stocării datelor, potrivit Regulamentului UE 679/ 2016 (GDPR). Păstrarea lor pentru perioade nelimitate de timp sau doar „pentru orice eventualitate” este, prin urmare, contrară acestui principiu. Citește articolul
Adesea asociată cu serviciile de urgență din sistemul public, munca „on-call” a început să devină tot mai utilizată de către angajatorii din sectorul privat pentru a satisface nevoile afacerii lor și a asigura rezolvarea imediată a problemelor sau solicitărilor neașteptate. Este important ca angajatorii să poată aloca în mod corect munca „on-call” fie ca timp de muncă, fie ca timp de odihnă, pentru a se asigura că respectă limitele maxime ale timpului de muncă, perioadele minime de odihnă, compensarea orelor suplimentare și evită, astfel, eventuale litigii cu salariații sau sancțiuni din partea autorităților. Citește articolul
A devenit o realitate cvasi-cotidiană faptul că tot mai multe companii sunt ținte ale atacurilor cibernetice. Autorii acestor infracțiuni informatice rămân însă, de cele mai multe ori, nepedepsiți, ceea ce nu face decât să încurajeze acest fenomen infracțional. Citește articolul
Numărul de comenzi lansate prin aplicații mobile sau pagini de internet a crescut vertiginos în ultimii câțiva ani, fie că vorbim despre livrarea unor produse, a mesei de prânz la birou sau o cursă cu transportul urban de tip ride sharing. Activitatea prestată prin platformele digitale ridică o serie de întrebări de natură juridică, pe măsură ce se încearcă adaptarea cadrului legislativ existent pentru a acoperi și această realitate de dată recentă. Printre ele, o temă des discutată în ultima perioadă se referă la statutul celor care prestează serviciile pe care le contractăm atunci când dăm click pe butonul "comandă aici". Sunt aceștia salariați sau persoane care desfășoară activități independente, conform legislației din România? Citește articolul
Primii pași spre o modificare de amploare a sistemului de TVA la nivelul UE vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Lucrurile sunt încă neclare în România, în condițiile în care nu a fost anunțat încă un proiect de act normativ care să transpună prevederile europene. Cum se pot pregăti societățile care realizează tranzacții intracomunitare, în absența unor prevederi legale locale? Citește articolul
O nouă directivă europeană, care va trebui să fie transpusă și în România, prevede obligația pentru anumite companii de a crea canale interne prin care angajații lor (și nu numai) să poată raporta încălcări ale legislației Uniunii Europene (UE). Mai mult, avertizorii (whistleblowers) care raportează aceste încălcări vor fi feriți de orice represalii din partea companiei vizate. Citește articolul
Globalizarea și digitalizarea mediului economic din ultimii ani au făcut ca regulile din prezent cu privire la impozitare să nu mai reprezinte un cadru eficient pentru protejarea bazelor de impozitare naționale împotriva erodării și transferului profiturilor. În fața acestor provocări, Comisia Europeană („Comisia”) a răspuns încă din 2011, când a lansat Propunerea privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), menită să prevadă un set unic de reguli de calculare a bazei fiscale și de consolidare a acesteia pentru societățile care desfășoară activități pe piața unică. Citește articolul