mediator_comeaga a scris:
Daca ambele parti doresc divortul si decid sa il rezolve prin mediere, se prezinta impreuna la mediator, adreseaza o cerere comuna si, in baza acesteia, semneaza un contract de mediere. In general, media tarifelor pentru un divort \\"simplu\\" este in jur de 300 ron.
Nu cred că e chiar așa...
„Dacă ambele părți doresc divorțul” se vor duce la starea civilă sau la notar... și așa vor economisi cei 300 lei de care spuneți.
Mediatorul nu-i poate divorța... deci nu va putea să-i
„rezolve prin mediere”... așadar ei oricum vor ajunge tot la starea civilă ori la notar în această situație (când ambii vor să divorțeze).
În consecință,
ar trebui să meargă la mediator dacă
doar unul dintre ei vrea să divorțeze (deci înainte de a merge la instanță).... iar asta după mine este un non sens...
Adică dacă vreau să divorțez, pot să o fac pe cale amiabilă în două locuri (starea civilă sau notar), iar dacă vreau doar eu iar celălalt nu vrea... de ce să mai duc să mă lămurească cineva că ar fi mai bine să vreau?... ;)
Eventual ar putea mediatorul să-l convingă pe cel care vrea să divorțeze că poate ar fi mai bine să nu vrea... Dar atunci de ce să-l chem la informare și pe pârât, adică pe cel care oricum nu vrea divorțul? Sau rolul mediatorului în aceste situații este să-l convingă și pe pârât că ar fi mai bine să divorțeze?
Vorba unui participant la o discuție pe alt topic... de fapt e o problemă de logică... :)
Se pare că aplicând niște reguli simple de logică se poate ajunge la niște concluze absurde...
PS
La notar divorțul costă aprox 500 lei. De ce dacă vor ambii să divorțeze ar trebui să dea la mediator 300 lei și la notar 500, când pot rezolva doar la notar?
Răspunsul meu ar fi destul de simplu: doar pentru că (revenind la subiectul acestui topic),
medierea este o activitate comercială, iar mediatorii oferă niște servicii contracost, servicii
supuse regulilor economiei de piață, fără prea mare legătură cu o activitate de interes public (cel puțin în acest caz).