Medierea - activitate comerciala?

Nu am spus ca nu se pot duce direct la starea civila sau la notar, insa intrebarea domnului viza procedura in caz de divort prin mediere.

Mediatorul nu poate face nimic din ceea ce partile nu vor, deci nu ii va putea nici "rezolva" cu divortul :) decat daca ambele parti doresc (in oricare dintre cele doua variante: vin impreuna din proprie initiativa sau la invitatia unuia dintre ei). Medierea in caz de divort nu e conditionata de niciuna dintre situatii. Poate partile nu reusesc sa comunice fata in fata, asa ca una dintre ele decide sa-i comunice celuilalt intentia prin intermediul mediatorului. Poate ca cel invitat habar nu are ca poate divorta si prin aceasta metoda. Nu stam sa despicam firul in patru, insa orice situatie e perfect posibila. Legea nu face distinctii, sa nu facem nici noi!

Cel invitat la informare in vederea medierii, in vederea "si mai ulterioara"(sic) a divortului, poate foarte bine sa nu vina, nu reluam discutia, ca am obosit deja. Dar nu stim sigur acest lucru.

Acordul de mediere in sine nu poate infaptui divortul, e necesara indeplinirea procedurii ulterioare de autentificare/incuviintare a instantei. Nici nu am sustinut altceva.

La notar nu se va achita "divortul", ci autentificarea acordului de mediere privind divortul, deci nu va costa 500 (daca aceasta este suma reala, eu stiam de mai mult), ci in jur de 130-150 ron. Incuviintarea instantei e mai avantajoasa, financiar vorbind.

O varianta nu o exclude pe alta, omul merge unde vrea, nu fac acum apologia medierii, dar nici nu pot da sfaturi "notariale", orice notar "vigilent" de pe forum poate completa cum doreste subiectul. Iar daca niciun notar nu e pe faza, sigur sunteti dumneavoastra ;). Si uite-asa omul are acum toate informatiile, chiar daca a ametit de atatea contradictii.

lucian huzum a scris:

Mediatorul este o profesie din categoria celor liberale şi al cărei scop nu este unul filantropic ci generator de venituri. Asadar medierea este o activitate comerciala in urma careia se obtin venituri.

A nu se face confuzia intre ceea ce inseamna >activitate comercialã< si ceea ce insemna activitate lucrativ/profitabila.
In fond si fapt orice activitate umana este economica.
Nu orice activitate umana desfasurata de un individ ori grup este initiata si derulata in vederea obtinerii de profituri >activitate lucrativa<
Un individ ori grup de indivizi sunt interesati de derularea unor activitati non-profit, dintre care cele filantropice s.a.a.
Nici un individ insa nu desfasoara activitati neeconomice recte non-economice.
Sunt insa cunoscute si activitati neeficiente ca urmare a desfasurarii unei activitati lucrative care din varii motive conjuncturale nu se incheie cu obtinerea de profituri.

Pentru orice desfasurarea oricarei activitati sunt necesare alocarea de resurse.
Aceste resurse in activitatile economice lucrativ-profitabile se reproduc prin procesele derulate respectind ciclul Bani_investiti->Marfa->Bani_Incasati, unde suma de Bani_Incasati este mai mare ori cel putin egala cu Bani_Investiti, astfel ca aceasta activitate se va dovedi profitabila. O activitate neviabila economic este aceea in care la finele ciclului suma de Bani_Investiti nu se reintregeste.

Prin reglementarile actuale practic nu se mai defineste prin lege activitatea comerciala, intru-cât nu mai exista Cod Comercial, astfel ca intre cel ce vinde si cel ce cumpara se incheie un contract CIVIL. Activitatea comerciala se defineste prin faptul ca o parte vinde/cedeaza dreptul de proprietate asupra unui bun, iar cealalta in contrapartida transfera mijloace bãnesti/numerar.

In activitatile economice lucrative in urma valorificarii rezultatelor se obtin VENITURI.
In derularea unei activitati comerciale in urma valorificarii bunurilor vindute se incaseaza facturi, Factura emisa este considerata din punct de vedere contabil si fiscal drept VENIT.
In derularea unei activitati de natura profesiilor libere de catre un liber-profesionist in urma presatiei efectuate clientului se incaseaza onorarii, reprezentind PLATA MUNCII in intregul ei, precum in relatia de salariat-angajator in plenitudinea ei.

Asa se face ca lamurirea diferentelor dintre "activitate economica" si "activitate comerciala" nu este o chestiune care se face dupa "ureche".

Nu,nu m-am facut inteles.Caz concret:ambele parti sunt de acord cu divortul,au impreuna un copil si nu este cazul de partaj bunuri.Pentru divort,este nevoie de mediere sau direct instanta judecatoreasca. Fiind vorba si de un copil,cred ca este exclus notarial.

Hai sa o fac si pe asta... Se poate divorta la notar daca aveti copii.

In procedura divortului cu copil minor, la notar se incheie, separat de certificatul de divort, si o conventie intre parinti, prin care se stabilesc aspecte precum numele de familie pe care il va purta fiecare dupa divort, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea locuintei copilului minor si alte aspecte.Toate aceste aspecte se pot conveni si prin acordul de mediere insa.

Pentru constatarea acordului asupra aspectelor de mai sus, notarul va autentifica conventia sotilor, care va fi mentionata în certificatul de divort.

De asemenea, din raportul de ancheta sociala (pentru ca notarul trebuie sa ceara o astfel de ancheta cand este vorba despre copii minori) trebuie sa rezulte ca acordul sotilor privind exercitarea in comun a autoritatii parintesti sau cel privind stabilirea locuintei copiilor este in interesul copilului. Daca din raportul de ancheta sociala rezulta contrariul, notarul public va emite dispozitie de respingere a cererii de divort si va indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata pentru solutionarea divortului.

Dupa ce a fost investit de soti in acest sens, notarul va acorda un termen de gandire de 30 de zile. Sotii se vor prezenta personal la notarul public la expirarea termenului de 30 de zile. Daca staruie in cererea de divort si indeplinesc si o serie de conditii legate de aspectele accesorii, notarul public emite certificatul de divort.

La mediator nu se acorda termen de gandire si nu este "audiat" minorul. Nu este interzis, insa acest lucru nu s-ar face decat exceptional, legat de obligatia mediatorului de a se asigura ca interesul superior al copilului nu este pus in primejdie. Asta ar fi una dintre diferente. Prin acordul de mediere se stabilesc toate aceste aspecte, se prezinta acordul instantei, insotit sau nu de rezultatul anchetei sociale solicitate chiar de cei doi soti, iar instanta va face ceea ce am mai aratat. In cazul anchetei sociale sunt aceleasi urmari. Daca este nefavorabila in sensul decis de soti, intelegerea lor privind minorii nu va fi luata in consideratie. Divortul insa, da.

Omul cat traieste,invata. Si pentru a invata, trebuie sa puna intrebarea unei persoane competente. Multumesc,multumesc.