Buna ziua. Sunt divortata si am un copil minor de aproape 8 ani, a carui custodie o impart cu tatal lui biologic. Va rog sa imi spuneti care sunt demersurile legale pentru a impiedica intalnirile dintre copilul minor si partenera parintelui cu care impart custodia comuna, in conditiile in care in nenumarate randuri partenera acestuia a intervenit, cu permisiunea tatalui -acesta pretinzand ca partenera lui face parte din familie si are tot dreptul sa isi spuna opinia si sa intervina in discutii despre minor, in decizii referitoare la minor. Aceasta persoana a avut in multe situatii comportamente nepotrivite fata de copil(ii jigneste mama, incearca sa ii influenteze deciziile, este o prezenta permanenta la intalnirile dintre el si tata, fara asentimentul minorul) care au determinat in timp si refuzul minorului de a mai merge in vizitele la domiciliul parintelui si au determinat degradarea relatiei bune pe care acesta o avea cu parinetele lui.
Va multumesc.
mai am doar de adaugat, in legatura cu titulatura de ''tata biologic'' o mica explicatie, din pacate valabila pentru multi tati divortati, ne-rezidenti, din Ro cu minori inca in custodie, faptul ingrijorator ca daca am pune in balanta achitarea unei amenzi de circulatie lunare de care ar depinde dreptul tatalui biologic de a conduce masina si achitarea lunara a pensiei de intretinere catre propriului copil(atentie! nu catre mama)- pensie de intretinere si asa penibila in cuantum, raportata la nevoile reale de intretinere si educare ale unui copi- nu vreti sa stiti care ar fi prioritatea de achitare a responsabilitatilor. si avand o paralela atat de ingrijoratoare de ''responsabilizare'' intelegem cam care este nivelul real de intelegere, educatie, responsabilitate fata de copii si evolutie a taticilor ne-rezidenti de pe la noi si cam cum inteleg ei sa-si ingrijeasca si creasca copiii... in fapt, dupa divort(atentie! divortul de mama si nu de copil). si mai am o intrebare... retorica: oare care este beneficiul real ca un astfel de tata biologic ''responsabil'' sa isi creasca si educe fiul si care sunt realele influente benefice pe care le poate aduce in devenirea fiului ca barbat rsponsabil si asumat?
Doamna almamater, iertati-ma dar eu nu inteleg ceva si anume la marea majoritate, nu la toate mamele, dar marea majoritate de mame divortate arata cu degetul spre fostul. Ca e iresponsabil,ca nu trimite bani, ca nu-i pasa, ca vrea sa faca scandal,ca bea si asa mai departe......adevaratul nenorocit.
Ok, imi pot imagina asta destul de usor. Ce nu-mi pot imagina este insa o femeie, cu viitorul in fata, o femeie care se decida sa faca un copil cu astfel de specimen, de fapt o femeie care decide orice fel de relatie cu acest specimen. Ma indoiesc ca toti copii au fost niste accidente sau ca barbatii erau asa diferiti inainte. Un om responsabil,matur,cu capul pe umeri nu ajunge dupa 40 de saptamani de sarcina un cretin notoriu care isi abandoneaza propriul copil sau care ii da 150 lei pe luna.
Si atunci, in opinia mea daca tot vorbim de trauma copilului caruia tatal ii face si drege ar trebui sa bagam in ecuatia asta si mama,care a decis sa aduca pe lume un copil in asemenea conditii.
Doamna Martonze, iertati-ma, dar fostul sot era barbatul ideal inainte sa apara copilul? ce v-a determinat doamna sa faceti un copil cu un asa barbat? ca vad ca e scandalagiu,ca face si drege....v-ati gandit ca apare copilul si paf, devine printul din poveste? Ati pus un scandalagiu in postura de tata, la ce va asteptati?
Revenind la ce ati spus ca ora de geografie daca nu-i place nu-i produce traume, tot asa e si cu vizita la tata, nu-i place nu-i produce traume. Asa cum tatal poate ridica mana sa-l bata tot asa si profesoara de geografie ii poate da cu linia la palma. Il poate pune la colt, il poate umili in fata clase pentru ca doamna, sunt atatea moduri de a face pe cineva sa se simta mizerabil fara sa-l atingi.......
Dintre cele care scriu aici pe forum, cate sunt cele care se achita de obligatiile pozitive fata de copil, cate mame sunt cele care daca e ziua fostei soacre pun copilul sa ii dea un telefon? cate sunt cele care daca copilul s-a batut la scoala ii dau un mail tatalui sa-l informeze? cate sunt cele care daca pleaca in week-end la munte trimis duminica seara cateva poze si tatalui?
Inainte sa aruncati cu pietre nu uitati ca decizia de a face un copil cu barbatul pe care il blamati a fost a dumneavoastra si ca daca pensia e mica, scandalul mare....e si din cauza proastei ecizii luate de dumneavoastra si acum a proastei gestionari a situatiei pe jumatate tot de catre dumneavoastra.
Aiurea! Omul, când e îndrăgostit, este orb, chiar viciile, în ochii lui, sunt calităţi! Gelozia e dovada dragostei, agresivitatea faţă de alte persoane este curaj şi bărbăţie, zgârcenia-semn că omul e econom...Şi, nu trăieşti cu un om 10 ani până a da verdictul "Bun de tată". Ăsta e un aspect, dar există mulţi sociopaţi, dacă citiţi prin ce se caracterizează sociopatul, aveţi răspuns la dilemele dvs.
Tulburarea de personalitate antisocială este greu depistată chiar şi de psihiatri şi psihologi; este în schimb simţită de persoana care ajunge victima acestui tip de personalitate. Şi victima ajungi doar după ce ajungi la cheremul său: convieţuire, proprietăţi comune şi...copii.
Chiar aici, pe forum, este un caz în care "domnul" , după o convieţuire de 25 de ani, şi-a părăsit soţia şi copilul (venit târziu în căsnicie), nu înainte de a lăsa mama şi copilul fără acoperiş deasupra capului-atenţie! acoperiş proprietatea mamei, primit de la părinţi înainte de căsnicie, dar ipotecat, din naivitate, pentru un împrumut pe firma soţului, unic asociat!-şi nu înainte de a purta mama şi copilul în procese, consilieri, expertize psihiatrice, copilul umilit în clasă cu haine cadou aduse de tata acolo, pe motiv că mama nu-l primeşte în casă, deşi cu o zi înainte a fost acolo, etc.
Despre ce vorbim aici?
În rest, cu anunţul tatălui că de Revelion, copilul a făcut febră de 40 grade şi mi-am petrecut trecerea între ani la spital, ce-am realizat? I-a scăzut febra copilului? A luat avionul să vină repede, să vadă cum arată copilul cu branula în braţ? Sau dacă îl anunţ că tuşeşte, care-i beneficiul copilului? Ce sens are să-l anunţ că este serbare la şcoală, când ştiu că tot nu vine? Şi când totuşi apare, primul drum e la ...Poliţie :O
e foarte simplu: nu a fost ''un astfel de specimen''(sau masca foarte bine ce era de fapt) sapte ani de relatie pana sa apara copilul plus inca vreo 2-3 dupa ce s-a nascut minorul :) apoi a decis sa ''evolueze spiritual'' si sa ''se desprinda de vechi''- lucru care, de la caz la caz, inseamna pentru fiecare cu totul altceva... iar asfel de situatie, tinand cont ca nu sunt ghicitoare sau clarvazatoare :) , nu aveam cum sa o prevad pre-concepere.
Doamnelor, nu cred ca are rost sa intrati intr-o disputa...cine nu a trecut prin asta e foarte usor sa isi dea cu parerea, dar e extrem de greu sa realizeze situatia asa cum este ea cu adevarat. :)
@ almamater : am citit mesajul tau initial. Nu iti pot spune decat sa ai rabdare, la 10 ani copilul va putea refuza legal sa mearga la tatal lui, daca situatia continua. Intre timp, tot ce poti face este sa ii "imprimi" bunul simt si discernamantul, sa il inveti si ca adultii pot gresi, dar ca esential e sa-si foloseasca propria judecata si sa deosebeasca binele de rau. Legal nu cred ca poti face altceva.
Bazeaza-te pe instinctul copiilor. Fetita mea are doar 4 ani. Am divortat anul trecut, cand avea 3 ani. A avut acces nelimitat la tatal ei iar de la inceputul anului el vine sa o ia doar cu partenera (el are dosar penal si permisul suspendat pentru alcoolemie, asa ca ea vine cu masina ei). Am incurajat fetita sa interactioneze cu toata lumea si am incurajat-o sa isi foloseasca propriul capsor in a evalua ceea ce spun si fac toti cei din jurul ei, sa judece faptele, nu vorbele. Rezultat : de unde anul trecut era entuziasta in legatura cu noua partenera a tatalui, acum nici macar nu o mai pomeneste. Oricum, si relatia cu tatal ei se cam raceste vizibil, zilele trecute spunea ca vrea sa-si "cumpere un tati mai bland, ca tati e cam naravas". No comment...stiu ca e greu, FOARTE greu, dar tot ce poti face e sa lasi timpul (si adevarul caracter al omului) sa lucreze. Noroc si multa rabdare iti doresc !
avocatnet.ro explicăm legislația
almamater, utilizator
Adina_Ghe