Dacă un salariat detașat transnațional suferă un accident în timpul său de repaus zilnic sau săptămânal, angajatorul are o serie de obligații legate de securitatea și sănătatea în muncă de îndeplinit, pentru a stabili dacă respectivul accident se consideră a fi sau nu unul de muncă. Chiar dacă angajatorul îi oferă salariatului detașat accesul la serviciile de asistență medicală în statul în care l-a trimis, el poate să încheie pentru acesta și asigurări de sănătate facultative. Citește articolul
Străinii pot veni să lucreze în România fie direct angajați de firmele de la noi, fie ca lucrători detașați ai unor companii străine să lucreze pentru companii române. De la un anumit punct încolo sau din cauza unor circumstanțe ce țin de viața pe care o are străinul în România, în vizorul Fiscului român acesta ar putea să devină un cetățean cu rezidență fiscală română. Asta înseamnă aplicarea unui alt regim fiscal și impozitarea pe venitul său mondial, în acord, desigur, cu eventualele convenții de evitare a dublei impuneri la care România e parte. Ideal ar fi ca firmele române pentru care lucrează acești străini să-i informeze pe aceștia cu privire la aspectul rezidenței fiscale și ce ar putea avea de făcut în acest context. Citește articolul
Recomandarea specialiștilor este ca documentele de detașare ale salariatului să conțină detaliat și defalcat remunerația și cheltuielile suportate de angajator, cum ar fi cele pentru transport, cazare și masă, pentru că, în caz contrar, pot apărea implicații fiscale asupra angajatorului în țara în care se află angajatul. Citește articolul
Telemunca făcută de salariați români în afara granițelor țării noastre, din orice punct al lumii, devine o situație din ce în ce mai întâlnită, însă nu trebuie confundată cu detașarea, mai ales că doar ultima beneficiază de un cadru legislativ specific. Citește articolul
În ultima vreme, emiterea formularului A1 pentru salariații trimiși temporar la muncă în străinătate a fost îngreunată, avertizează specialiștii EY România, în contextul în care autoritățile europene au început să fie mai atente la îndeplinirea condițiilor din legislație. Astfel, dacă nu vor să riște respingerea solicitărilor sau poate chiar controale ulterioare, angajatorii trebuie să se asigure că totul este pus la punct pe partea de securitate socială. Citește articolul
În mod normal, când spunem că un angajat călătorește în interesul afacerii (business travel) nu ne gândim la noțiuni din zona detașării. Dar călătoriile de afaceri pot avea scopuri diferite și șederea poate fi mai scurtă sau mai lungă. În contextul în care, dacă ne raportăm doar la Uniunea Europeană, vorbim de atâtea state europene cu legislații diferite, firmele trebuie să ia în calcul că inclusiv în cazul acestor călătorii pot fi incidente anumite obligații în statele-gazdă. De cele mai multe ori, vorbim de notificarea autorităților, iar riscul este reprezentat de amenzi destul de mari uneori. Citește articolul
În ultima vreme, restricțiile de circulație impuse din cauza pandemiei de coronavirus au fost relaxate treptat, motiv pentru care detașările transnaționale pot fi făcute cu mai multă ușurință. În aceste împrejurări, specialiștii KPMG România atrag atenția asupra situațiilor în care firmele trimit des salariații peste granițe pentru perioade scurte. Companiile trebuie să monitorizeze atent aceste perioade pentru a-și da seama dacă mai trebuie să plătească în România taxele salariale. Citește articolul
Cei care detaşează salariaţi în România peste 12 luni nu sunt obligaţi să garanteze mai mult decât pentru cei detaşaţi sub acest interval, dacă cer aplicarea unui regim derogatoriu prin anunţarea inspectoratului teritorial de muncă, după ce normele metodologice privind detaşarea salariaţilor au fost modificate recent pentru a le corela cu legislaţia aplicabilă din vara anului trecut. Citește articolul
Potrivit unei recente decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dacă agentul de muncă temporară doar recrutează și pune la dispoziție angajați numai pentru companii din alte state, dar mai deloc pentru companii din același stat, unde pretinde că-și desfășoară preponderent activitatea, nu e posibilă folosirea prevederilor europene care recunosc, prin formularul A1, aplicarea unei alte legislații de asigurări sociale pentru angajații trimiși în străinătate. Citește articolul
În cazul în care angajatul desfășoară activitate din alt stat decât cel în care lucra în mod obișnuit, din cauza restricțiilor impuse în contextul COVID-19, tratamentul fiscal aplicabil se poate modifica? Unde se datorează impozit pentru ajutoarele date de guverne în ultima vreme angajaților? Și în ce măsură s-ar putea confrunta firmele cu impuneri fiscale suplimentare dacă angajații sau cei din conducerea firmelor sunt nevoiți să lucreze din alte state? Acestea au fost principalele probleme, în contextul taxării internaționale, care au decurs din restricțiile impuse mobilității lucrătorilor. Iată ce lămuriri oficiale au primit: Citește articolul