ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Netul și brutul din contract nu se corelează: muncă subdeclarată, adaosuri salariale neprevăzute în contract sau o informare deficitară?

În ziua de azi, cam orice angajat care are acces la internet poate să se folosească de un calculator de salarii pentru a vedea cât ar trebui să fie netul său raportat la brutul din contract sau, invers, care e salariul său brut raportat la netul virat în cont. Ca atare, când brutul și netul nu par să se coreleze, apar întrebări. Astfel, poate fi vorba de o situație de muncă subdeclarată, de compunerea netului promis cu adaosuri care nu sunt precizate în contract, deși ar trebui, sau, de ce nu, de o comunicare deficitară la începutul relației de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Utilizarea discreționară a planurilor de îmbunătățire a performanței. Ce se întâmplă după evaluare?

Planul de îmbunătățire a performanței, acest instrument de ultim resort pe care companiile îl folosesc cu angajații, poate ajunge destul de ușor în zona de abuz dacă angajatorul nu respectă prevederile legale. Deși nu sunt tratate în mod expres și nu sunt amintite undeva în Codul muncii sub această denumire sau vreuna echivalentă, evaluările profesionale și concedierea pentru necorespundere profesională sunt tratate de cod și există, de asemenea, jurisprudență suficientă în această zonă ca să ne facem o idee despre limitele unor atare planuri. Un aspect important însă e acela al transparenței și informării prealabile - angajatul nu ar trebui pur și simplu pus în fața unui atare plan dacă el nu e amintit nicăieri și cu atât mai puțin nu poate fi folosit discreționar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Dacă refuz să merg la petrecerea firmei sunt forțat să-mi iau o zi de concediu, în timp ce aceia care merg sunt pontați. E normal să fiu penalizat așa?

Despre programul de muncă, repartizarea acestuia, zilele de concediu și chiar scopul relației de muncă putem deschide foarte multe discuții - de fapt, le deschidem destul de des, din diverse perspective. Cu toate acestea, piața muncii te întâmpină mereu cu situații în care legea pare mai degrabă ceva de domeniul basmelor. Deși scurta istorisire de la care am plecat azi poate părea inventată, aflați că nu este. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Realități de pe piața muncii

Are angajatorul dreptul să mă sune când vrea?

Deși prin contractul de muncă salariatul se obligă să presteze anumite activități, în beneficiul și sub autoritatea unui angajator, într-un interval de timp determinat și conform unui program pe care ambele părți îl stabilesc chiar în cadrul acestui contract, predictibilitatea și linia clară care separă viața privată de cea profesională nu sunt mereu elemente comune ale raporturilor de muncă, deși ar trebui. Nu știm dacă lipsa informării conduce la situații în care relația de muncă este privită ca fiind una de pură și completă subordonare sau este vorba exclusiv de vulnerabilitatea lucrătorilor, care sunt nevoiți să accepte orice condiții de muncă, dar cert e că sunt aspecte pe care atât angajatorii, cât și lucrătorii le ignoră constant în piața muncii din România.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

În firma unde lucrez, angajații străini sunt mai avantajați decât lucrătorii români. Asta nu e discriminare?

Deși există un cadru legal care garantează drepturile tuturor lucrătorilor, inclusiv ale celor străini, realitatea demonstrează că uneori angajatorii respectă mai mult drepturile lucrătorilor străini, de teama controalelor, în detrimentul celor români, ceea ce poate conduce la invariabil la conflicte la locul de muncă. Această situație este complicată de nivelul de vulnerabilitate mai ridicat al lucrătorilor străini, care sunt mai expuși la nerespectarea drepturilor lor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Patru contracte de muncă se comasează într-unul. Angajatul acceptă sau pleacă

Un angajat are patru contracte de muncă - unul cu societatea și alte trei cu filialele - și este, peste noapte, pus în fața opțiunii de a semna un nou contract, de data asta „unificat”, cu salariul redus, sub amenințarea demisiei. Deși juridic angajatul are dreptul să aibă mai multe contracte atâta vreme cât ele nu se suprapun, realitatea conform căreia un angajat cumulează 20 de ore de muncă într-o zi e greu „de înghițit”, inclusiv pe termen scurt. Admițând, de dragul exercițiului, că lucrurile stau așa, ajungem la întrebarea: pot fi angajatorii sancționați? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

„Regulile casei” în cadrul relației de muncă nu înlocuiesc dispozițiile legale: pierderea tichetelor de masă ca sancțiune în cazul demisiei, nelegală

Ignorarea celor mai elementare dispoziții juridice nu ne mai surprinde, din păcate, nici după 112 ani de la adoptarea primului Cod al muncii (1912) - și chiar e necesar să ne ducem atât de mult în spate ca punct de referință în cazul de față. De expresia „regulile casei” în cadrul relațiilor de muncă e prima oară când aud/citesc și tot prima oară aud și de situația în care dreptul legitim de a demisiona l-ar pune pe angajat în postura de a pierde dreptul la tichete de masă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Dacă angajatul nu e de acord cu modificarea orarului de muncă, se poate desființa postul și angaja alt lucrător pe noul orar?

Modificarea unilaterală a orarului, făcută de azi pe mâine și la nivel informal, este un abuz din partea angajatorului. Ca atare, refuzul angajaților de a se supune noilor reguli n-ar trebui să fie o surpriză pentru angajator. Cât despre sancțiunea desființării postului doar pentru a fi reînființat la scurt timp, în contextul refuzului unui angajat de a veni la noul program, e limpede că nu vorbim decât despre o altă neregulă în raport cu legea - una care-l poate costa pe angajator destui de mulți bani la final. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Un angajat prestează activități pentru mai multe companii dintr-un grup, dar are contract doar cu una dintre ele. Ce e în neregulă aici?

Libertatea economică este un drept fundamental, iar acesta este recunoscut atât de Constituție, cât și de legislația europeană și internațională, însă relațiile de muncă au reguli clare și peste care nu se poate trece chiar dacă ne aflăm într-o structură complexă de business, în care mai multe persoane juridice au același asociat, acționar sau administrator și între entitățile din grupul de firme se desfășoară anumite activități comune sau strâns legate între ele. Ideea de a „împrumuta” un angajat de la o firmă din grup la alta nu poate să existe făcând abstracție de legislația muncii, nici chiar dacă angajatul n-ar avea o problemă cu asta. Deși detașarea e soluția evidentă, ea nu este adoptată pentru că cele două sau mai multe companii care folosesc munca aceluiași angajat au nevoie, de fapt, fiecare de câte un angajat propriu - dar e mai simplu și mai ieftin să-l utilizeze pe același. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Realități de pe piața muncii

Lucruri care te pot afecta pe termen lung: Încadrarea necorespunzătoare pe post sau solicitarea la angajare a unor studii peste nivelul prevăzut de lege pentru acel post

Foarte multe anunțuri de angajare menționează (încă) anumite condiții care depășesc cadrul legal, iar aceste neconformități sunt sesizate abia în momentul în care apar și consecințele, adică lucrătorii constată că, deși la angajarea le-a fost solicitat un anumit nivel de studii, în realitate au desfășurat o activitate pentru care acel nivel de studii nu era necesar. Citește articolul