ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Într-o zi, angajatorul vine și îi îndeamnă pe lucrători să accepte încetarea contractelor, să-și asume o scurtă perioadă de șomaj, urmând apoi „să-i preia” pe o altă societate. Același angajator beneficiază de bani de la stat pentru angajarea șomerilor. Unul dintre multele exemple în care cineva se folosește de lege în alt scop decât a fost scrisă și în detrimentul celor care ar avea realmente de câștigat de pe urma ei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Repartizarea timpului de muncă este, de multe ori, o provocare și pentru cei care activează în domeniul resurselor umane, iar abordarea transparentă, alături de o informare corectă și concretă din partea angajatorului devine chiar un element esențial pentru a preîntâmpina situațiile care se pot transforma într-un conflict. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Legea sănătății și securității în muncă (SSM) prevede că angajatorul trebuie să ia măsurile care se impun pentru a asigura securitatea și sănătatea salariaților, să prevină riscurile profesionale, dar și să-i informeze și să-i instruiască pe aceștia. În realitatea pieței muncii din țara noastră, unor angajatori le revine obligația de a bifa regulile de SSM în contextul unei echipe mixte, de angajați români și străini. Ar trebui angajatorul să ia în considerare barierele lingvistice dintre angajații săi, care s-ar putea să nu se înțeleagă în aceeași limbă? Ar trebui angajatorul să ia în calcul ce înseamnă atare bariere lingvistice în privința riscurilor de SSM? Un exemplu de astfel de situație, în articolul de azi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Periodic, dacă nu chiar în fiecare zi, apar întrebări privind modul în care ar trebui să se desfășoare o relație de muncă, iar cele privind concediul de odihnă anual plătit au fost, și în această vară, printre cele mai des întâlnite de mine. Avem în față o situație problematică, de data asta, pentru că angajatul nu vrea să intre în concediu, vrea bani la terminarea (în curând) a raportului său de muncă, iar angajatorul nu vrea să-i compenseze zilele de concediu neefectuate, ci vrea să-l vadă plecând în concediu. Cum procedăm? Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese, nu? Într-o relatare recent descoperită, un angajat povestește că a fost informat pe e-mail de către angajator că la fiecare pauză de țigară (care presupune ieșirea obligatorie din incintă) trebuie să se deponteze pe perioada pauzei, iar că perioadele petrecute la țigară vor reprezenta, practic, echivalentul pauzei de masă - asta, pentru corectitudine față de cei nefumători. Deși Codul muncii menționează „alte pauze” și stabilește când e obligatorie pauza de masă, dar că ea nu se include în timpul de muncă decât dacă angajatorul stabilește asta, pauza de țigară este, în mod cert, o chestiune pe care fiecare o poate reglementa intern după cum consideră - dar cu necesara egalizare a tratamentului față de cei nefumători.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Sistemul fiscal din România poate fi extrem de confuz inclusiv pentru angajați, nu doar pentru cei care se ocupă de contabilitatea unei firme. Prea multe reguli care se schimbă des, prea multe „finețuri” în aplicarea legii. Într-un exemplu concret, un angajat din construcții se plânge că primește semnificativ mai puțini bani la salariul net decât se aștepta, iar câteva zeci îi dau dreptate, folosind bucăți de informație pe care le găsesc pe internet. Concluzia: angajatorul îl păcălește la salariu și oprește aproape o mie de lei din banii pe care îi merită. Problema ar putea fi însă nu reaua-intenție a angajatorului, ci un sistem fiscal prea greu de înțeles de angajat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Atunci când vorbim de muncă nedeclarată, cunoscută mai mult ca „muncă la negru”, vorbim de riscuri la care se expun lucrătorii, cât și de impactul negativ adus bugetului și concurenței loiale. E clar, un contract de muncă neîncheiat și/sau nedeclarat reprezintă nu numai o contravenție în sensul legislației muncii, ci și o formă de evaziune fiscală. În lipsa unei informări corespunzătoare privind acele riscuri la care se expune, coroborat cu nivelul ridicat de taxare a muncii, orice persoană poate fi tentată la un moment dat să aleagă „scurtătura”. Doar că, pe lângă lipsa unor documente făcute conform legii, angajații ajung să nu-și primească banii la timp sau complet, sunt puși să presteze activități pentru care nu au fost angajați și angajatorii se debarasează de ei de pe o zi pe alta. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Concediile de odihnă se realizează, ca regulă, conform unor programări anterioare, convenite între părți, iar cererile de concediu ar trebui depuse cu cel puțin 60 de zile înainte de efectuarea acestuia. Firește că asta nu se întâmplă întotdeauna. Într-un context precum e acesta al solicitării concediului de către salariat, avem ocazia să vedem și importanța comunicării corecte și documentate între angajator și angajat, precum și de ce comunicarea în afara unor reguli clare și opozabile angajaților poate duce la conflicte de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Chiar dacă regulile care guvernează relațiile de muncă sunt suficient de clare în privința modului în care un contract de muncă poate înceta, sunt și situații în care sunt ignorate cu bună știință, iar cei care o fac se bazează, probabil, pe faptul că salariații fie nu cunosc ce prevede legea, fie nu au posibilitatea să-și exercite efectiv drepturile. Chestiunea demisiei forțate e unul dintre exemplele frecvente din practică în care angajatorii îi pun pe angajați în situații dificile sau când se ajunge la adevărate hărțuiri la locul de muncă. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Lipsa acută de personal îi duce pe antreprenori în zona încălcărilor grave ale limitelor timpului de muncă și de repaus stabilite la nivel legislativ. De exemplu, munca 24 de ore cu 24 de ore repaus este de natură, chiar și pe termen scurt, să aducă prejudicii serioase sănătății angajatului care, din nevoia de a câștiga un salariu, acceptă orice condiții de muncă, chiar și inumane. Pe deasupra, se mai adaugă și un salariu plătit aleatoriu, pentru care angajatul e făcut să creadă că-l primește din mărinimia angajatorului, iar nu pentru munca prestată. De la relatări precum cea din materialul de azi, tinerii în căutarea unui loc de muncă se sperie și mai tare de perspectivele pe care le au aici.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
