Codul muncii prevede că salariul se plătește cel puțin o dată pe lună, fie prin virament bancar, fie în numerar, modalitatea fiind specificată obligatoriu în contract. Angajații se lovesc uneori de limitări în practică în ceea ce privește modalitățile de plată a salariului - un exemplu: Citește articolul
La schimbarea funcției în cadrul aceleiași companii, angajatorii nu au dreptul să le ceară salariaților să demisioneze din postul anterior. O astfel de solicitare este nu doar nelegală, ci și abuzivă. Mai grav, recurgerea la presiuni prin amenințări cu cercetarea disciplinară sau suspendarea contractului de muncă reprezintă un abuz de drept și poate fi asimilată unei forme de șantaj, contrară principiilor care guvernează raporturile de muncă. Citește articolul
Imaginați-vă că, după o viață de muncă, ajungeți în punctul în care e nevoie să vă depuneți dosarul de pensie. O etapă firească, așteptată, ce ar trebui să încununeze o carieră. Totul pare simplu, documentele sunt la îndemână, până când, pentru o formalitate esențială, obținerea unei adeverințe de vechime sau de sporuri salariale de la un fost angajator care își desfășoară încă activitatea, vă loviți de o barieră neașteptată, vi se solicită o sumă de bani, uneori considerabilă. O situație, din păcate, nu singulară, care ridică serioase semne de întrebare și generează frustrare. Citește articolul
Ziua de 1 Mai aduce în prim-plan, an de an, discuția despre drepturile salariaților și obligațiile angajatorilor. Deși legislația muncii din România oferă un cadru clar pentru protejarea lucrătorilor, numeroase abuzuri persistă în practică: contracte neconforme, ore suplimentare neplătite, presiuni psihologice sau demisii forțate. În acest context, este esențial ca salariații să cunoască ce nu trebuie să accepte niciodată într-o relație de muncă, indiferent de poziția angajatorului. Citește articolul