ACCES PREMIUM

Refuzul formării profesionale în deplasare - între transparența contractuală și flexibilitatea modernă

Un angajat căruia i se cere participarea la cursuri de formare profesională în altă localitate are uneori motive însemnate să refuze. Legea stabilește că formarea profesională constituie timp de muncă, iar dacă aceasta se desfășoară în afara programului normal, reprezintă muncă suplimentară care necesită acordul salariatului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Formarea profesională, între oportunitate și obligație. Când angajatorul impune un curs și angajatul refuză ne/justificat, care pot fi consecințele?

Într-o piață a muncii marcată de evoluție tehnologică galopantă, adaptabilitatea nu mai este un simplu avantaj, ci o condiție esențială a supraviețuirii profesionale. În acest context, formarea profesională devine pilonul central al relației de muncă, un punct de intersecție unde interesele angajatorului și ale salariatului ar trebui, teoretic, să îmbine armonios. Doar că formarea ajunge deseori să fie motivul unor neînțelegeri între cele două părți ale raportului de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Week of skills 12 repere importante privind formarea profesională. Ce obligații au angajatorii

Nu de acum, ci de multă vreme, Codul muncii impune tuturor angajatorilor să asigure formarea profesională angajaților: ceea ce diferă de la un angajator la altul e doar periodicitatea cu care ar trebui făcută această formare. Mai mult, toți cei care au de la 20 de angajați în sus trebuie să elaboreze inclusiv planuri de formare profesională pe bază anuală. Vorbim, totodată, de prevederi obligatorii în regulamentul intern, dar și de necesitatea de a informa angajatul cu privire la formare încă din momentul informării prealabile, adică înainte de a semna contractul. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Proiect de HG

În funcție de durata cursurilor de formare sau perfecționare pe care le urmează, funcționarii publici vor trebui să rămână angajați la stat până la cinci ani

Codul administrativ stabilește că funcționarii publici care urmează programe de formare și perfecționare cu o durată de peste trei luni, ce sunt finanțate integral sau parțial de stat, sunt obligați să-și ia angajamentul că vor lucra în administrația publică între doi și cinci ani de la finalizarea cursurilor. Acum, printr-un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică la Ministerul Dezvoltării, sunt stabilite normele metodologice privind formarea și perfecționarea profesională a funcționarilor publici, ce conțin inclusiv duratele cursurilor în funcție de care se stabilește perioada pe care vor trebui s-o petreacă aceștia ca angajați ai statului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Nepromovarea examenului susținut în urma formării profesionale din inițiativa și pe cheltuiala angajatorului nu atrage răspunderea patrimonială a salariatului

Chiar dacă are inițiativa și suportă cheltuielile aferente unei formări profesionale pe care o urmează salariatul, fiind încheiată și o clauză de formare în acest sens, angajatorul nu poate cere recuperarea costurilor suportate în situația în care subalternul nu se prezintă sau nu promovează examenul aferent cursului, potrivit unei spețe analizate recent de Curtea de Apel București. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Formarea profesională impusă salariatului este timp efectiv de muncă, chiar dacă nu are loc la sediul angajatorului sau în timpul programului de lucru

Timpul petrecut de un salariat la un curs de formare profesională care i-a fost impus de angajator constituie timp de lucru, chiar dacă are loc în afara locului obișnuit de muncă, respectiv la sediul furnizorului de servicii de formare, în afara programului de lucru și dacă, în acest răstimp, angajatul nu își exercită atribuțiile obișnuite, a stabilit Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o speță care a vizat un caz din România. Prin prisma deciziei CJUE, angajatorii se pot aștepta la eventuale solicitări din partea salariaților sau chiar a inspectorilor de muncă de compensare a timpului petrecut în formare profesională, cu împlinirea condițiilor menționate anterior, ca muncă suplimentară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Clauza de formare profesională: Cum poate fi obligat salariatul să restituie costul cursului plătit de angajator

În momentul în care salariatul urmează un curs de formare profesională plătit de angajator, cel din urmă poate negocia și include în contractul individual de muncă o clauză de formare profesională. În mare, această clauză stabilește că angajatorul este cel care plătește pentru formarea profesională la care participă salariatul, de cele mai multe ori fiind cuprinsă și o perioadă în care acesta trebuie să își continue activitatea în cadrul angajatorului, în caz contrar, fiind obligat să dea înapoi o parte sau în întregime cheltuielile aferente cursului. Însă, atrage atenția un avocat specializat în practica de dreptul muncii din cadrul NNDKP, pentru a putea fi aplicabilă, prevederile clauzei de formare profesională nu trebuie să fie scrise la modul general, ci trebuie să fie cât mai specifice pentru ca, în situația în care salariatul pleacă înainte de perioada stabilită în clauză, să poată fi obligat să plătească cheltuielile suferite de angajator. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Angajatul nu poate fi obligat să semneze un act adițional de formare profesională, dacă cursurile nu sunt recunoscute la nivel național

Pentru cursurile de formare profesională nerecunoscute la nivel național, angajatorul poate încheia, potrivit Codului muncii, un act adițional cu salariatul doar cu acordul acestuia din urmă, întrucât, într-un astfel de caz, acele cursuri sunt recunoscute doar în cadrul firmei care le-a organizat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Formarea profesională: Cele mai importante aspecte pentru firme și salariați

Formarea profesională ajută salariații să devină mai eficienți și performanți, dobândirea de competențe noi și adaptarea la evoluția tehnologică fiind atât în avantajul salariatului, cât și în avantajul angajatorului. Ea este, cel puțin la nivel teoretic, un drept al salariatului și o obligație a angajatorului. Iată care sunt principalele aspecte ale formării profesionale pe care le-a abordat redacția noastră în anul ce se apropie de final. Citește articolul

ACCES PREMIUM

De ce merită investit în formarea profesională

Formarea profesională are pentru angajator, pe lângă caracterul obligatoriu, rolul de optimizare a procesului de muncă, indiferent de domeniul de activitate. Fie că discutăm despre tehnologia care avansează într-un ritm alert sau strict despre adaptarea la cerințele pieței, investiția în formarea profesională a salariaților devine profitabilă.

Citește articolul