Responsabilitatea socială este, după mai mult de jumătate de secol, promovată mai serios și în cazul achizițiilor publice, iar noile reguli adaugă un nou factor care va sta la baza procedurii de atribuire, iar oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic va depinde și de existența unui contract colectiv de muncă (CCM) la nivel de unitate sau la nivel sectorial, după caz. Citește articolul
„Ce includ măririle salariale”, întreba cineva recent în forumul avocatnet.ro, în finele unei istorisiri care ilustrează perfect dezechilibrele de pe piața muncii. Un angajator le propune lucrătorilor să accepte niște măriri salariale care se vor resimți rapid în buzunarul acestora, dar să semneze că renunță la negocierile făcute de sindicat privind măririle salariale pe anul următor. Deloc surprinzător, unii lucrători chiar sunt de acord cu acest „troc” și constată apoi că sunt pasibili să piardă și prime, și alte adaosuri, nu doar perspectiva unor câștiguri începând de anul viitor. Citește articolul
Salariul minim brut din România va crește la 4.050 lei în 2025, iar un proiect de lege aflat în prezent pe masa președintelui pentru promulgare va realiza îndelung așteptata transpunere a directivei europene privind salariile minime adecvate. Deși s-a implementat o formulă de calcul care ia în considerare rata inflației și productivitatea muncii, noua valoare a salariului minim va reprezenta doar 47% din salariul mediu, adică sub pragul minim necesar pentru un trai decent, care este estimat la 10.450 lei pentru o familie cu doi adulți și trei copii. Această creștere vizează aproximativ 1,8 milioane de angajați, doar că ajustarea nu răspunde nevoilor reale ale populației și ar fi necesară o reevaluare a criteriilor pentru a asigura un standard de viață adecvat acestor milioane de angajați. Acum, tot ce mai rămâne de așteptat e modul în care vom reuși extinderea negocierilor colective la nivel național, unde pragul dorit e de cel puțin 80% acoperire. Citește articolul
Directiva UE privind munca pe platformă, recent adoptată, reprezintă un pas important în direcția protejării sănătății și securității lucrătorilor din economia platformelor digitale. Cu toate acestea, directiva nu adresează anumite problematici și există unele obstacole ce ubliniază importanța unei implementări atente și a unui angajament ferm din partea statelor membre pentru a garanta respectarea drepturilor și a protecției SSM a tuturor lucrătorilor pe platformă. Citește articolul
În România, 86% din achizițiile publice sunt atribuite doar pe criteriul prețului cel mai mic. Între timp, la nivel european se discută nevoia schimbării regulilor achizițiilor publice pentru a încuraja crearea de locuri de muncă adecvate. Recent, sindicatele europene au protestat la Bruxelles susținând că proiectele publice ar trebui să favorizeze firmele care respectă niște standarde minime în ceea ce privește forța de muncă și asigură locuri de muncă de calitate. Citește articolul
Relațiile de muncă se transformă continuu, iar, în același timp, se transformă și modul în care ele încep și se termină, ridicând astfel nivelul de vulnerabilitate al celor care nu reușesc ori chiar refuză să țină pasul cu aceste transformări. În speța de față, o instanță arată că utilizarea aplicației WhatsApp pentru comunicarea deciziei de concediere este aptă din punct de vedere procesual să declanșeze curgerea termenului de contestare a deciziei, dar nu în orice condiții. Citește articolul
Directiva europeană privind salariile minime adecvate atrage atenția asupra dialogului social ca motor de promovare a bunăstării sociale. Crizele politice și lipsa legitimității partidelor ce participă în alegeri a contribuit la imaginea statului doar ca a unui furnizor de servicii pe care-l plătim lunar prin taxe și impozite. Participăm activ doar la alegeri, însă în rest, din cauza unei lipse de încredere în aparatul public, nu scriem petiții, nu facem reclamații și nici nu-i tragem la răspundere pe cei nominalizați în poziții cheie. Această imagine populară a statului avantajează partidele care țin de putere cu dinții căci cetățenii nu-i trag la răspundere îndeajuns de mult. Câteva critici pe Facebook, două manifestări, dar fără o implicare reală a multora în modul de funcționare a statului prin mecanisme care ne sunt puse la dispoziție. Citește articolul
Reprezentanții angajaților nu sunt în niciun caz desemnați de angajatori - legea însăși interzice imixtiunea acestora din urmă în procesul de alegere a reprezentanților. Practica ne arată însă că nici măcar acolo legea e cât se poate de clară angajatorii nu dau atenție normelor. Citește articolul
Prelungirea valabilității unui contract colectiv de muncă (CCM) prin act adițional se face atunci când părțile doresc să continue aplicarea termenilor conveniți după expirarea termenului inițial al contractului, fără a negocia un nou contract. Desigur, un CCM nu poate fi prelungit la nesfârșit, ci o singură dată. Pentru actul adițional privind prelungirea nu trebuie așteptat însă ca CCM-ul încheiat să se apropie de perioada de expirare - actul poate fi semnat oricând. Citește articolul
Printr-un proiect de hotărâre pus azi în dezbatere Ministerul Muncii propunere armonizarea cadrul legislativ al dialogului social și încurajarea negocierile colective la nivel de sector de negociere și la nivel de grup de instituții și autorități publice, concomitent cu definirea clară a părților care participă la negociere pe fiecare nivel. Același proiect urmează să operaționalizeze fondul anual pentru dezvoltarea capacității administrative a partenerilor sociali. Citește articolul