Obligația de a demara negocierile colective și cea de a elabora planuri anuale de formare profesională sunt două aspecte importante în contextul relațiilor de muncă, fiind în strânsă legătură cu numărul de salariați. Tot de numărul de salariați depinde și obligația de a angaja persoane cu handicap, ori cea de a numi un comitet de securitate și sănătate în muncă (SSM). Citește articolul
Inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) și Inspecția Muncii desfășoară luna aceasta o campanie națională de promovare a negocierii colective în IMM-urile din România, ce are ca scop educarea angajatorilor și angajaților cu privire la beneficiile dialogului social. Pentru că întreprinderile cu până la 50 de angajați însumează peste jumătate din angajații din mediul privat din România, campania își propune să popularizeze principalele aspecte privind negocierea colectivă și utilitatea încheierii unui contract colectiv de muncă. Obligația de a iniția negocieri colective există acum și pentru unitățile cu 10-20 de angajați, iar angajatorii pot fi sancționați pentru refuzul de a se așeza la negocieri. Citește articolul
Dacă un candidat îți spune că vrea să vină însoțit în procesul de recrutare, cel puțin când e vorba de discutarea elementelor esențiale ale raportului de muncă, primul impuls n-ar trebui să fie acela de a-l refuza, ci de a întreba de calitatea însoțitorului. Legea îi dădea dreptul candidatului să vină chiar și cu mama sau cu tata la interviurile de angajare, dar acum câțiva ani a fost modificată pentru a înlocui „terțul oarecare” cu „un terț cât de cât calificat”. Citește articolul
Munca pe platforme digitale relevă un model de angajare în creștere în mai multe sectoare ale economiei, unde munca plătită este organizată prin sau pe o platformă online. Presupune un acces ușor pe piața muncii, în special pentru unele grupuri vulnerabile și oferă flexibilitate. Totuși, aduce riscuri și provocări pentru securitatea și sănătatea în muncă (SSM), întrucât vorbim de muncă intensivă, de izolare, insecuritatea locului de muncă, de statutul neclar al lucrătorului și de probleme legate de gestionarea sarcinilor și a programelor de lucru prin algoritmii utilizați. Citește articolul
Reprezentanții aleși joacă un rol esențial în protejarea și promovarea drepturilor și intereselor colective ale angajaților în cadrul unei unități. Sunt implicați în procese esențiale, cum ar fi elaborarea regulamentului intern, se pot ocupa de sesizarea neregulilor la inspectoratele teritoriale de muncă, „dau viață” dreptului la negociere colectivă, atunci când angajații nu sunt reprezentanți la nivel sindical. Legea stabilește consultarea obligatorie a reprezentanților salariaților în decizii majore, cum ar fi reducerea temporară a activității, concedierile colective, dar și în chestiuni precum planificarea concediilor de odihnă, protejarea egalității de șanse și tratament la locul de muncă și în gestionarea cazurilor de hărțuire. Citește articolul
Am intrat în noul an cu câteva obligații „moștenite” din 2023 sau mai devreme și ale căror consecințe le vom vedea abia pe parcursul anului. De pildă, care vor fi consecințele nemajorării salariilor minime mai vechi de 24 de luni? Sau cât de atenți vor fi inspectorii în verificarea ghidurilor și procedurilor anti-hărțuire? Pe de altă parte, 2024 ar trebui să fie anul în care să aflăm cum va arăta mecanismul de stabilire a salariului minim în România. Citește articolul
În contextul în care reglementarea ce stabilește actualmente cele 58 de sectoare de activitate pentru negocierea colectivă și procedura de încadrare într-un sector sau altul mai producea efecte doar până la 24 noiembrie, Ministerul Muncii a venit cu un nou ordin pentru a o înlocui. Citește articolul
Avocatnet.ro vă prezintă, în sinteză, cele mai importante noutăți legislative publicate în Monitorul Oficial în perioada 20 - 26 noiembrie 2023. Ele aduc noutăți care vizează atât mediul de afaceri sau activitatea profesională, cât și viața personală. Pentru fiecare punctăm pe scurt principalele prevederi și data de la care se aplică, iar explicații detaliate găsiți accesând link-urile disponibile, care vă trimit la articolele scrise de redacția noastră despre respectivele acte normative. Citește articolul
Regulamentul intern trebuie întocmit în urma consultării colective a salariaților și trebuie comunicat fiecărui salariat. Lipsa comunicării regulamentului intern duce la imposibilitatea respectării acestuia, iar în practică se întâmplă frecvent ca angajații „să dea cu semnătura” pe un tabel și... cam atât. Echivalează asta cu o comunicare așa cum cere legea? Totodată, sunt angajații mereu în posesia regulamentului, ca să-l consulte, sau au mereu posibilitatea de a-l consulta cu ușurință? Să nu uităm că legea impune ca el să fie afișat la locul desfășurării activității, totodată. Citește articolul
Faptul că un salariat se informează în timpul programului de lucru despre drepturile și obligațiile sale, că încearcă să înțeleagă ce consecințe legale au actele pe care le primește spre semnare nu reprezintă o încălcare obligațiilor sale de serviciu, ci demonstrează că angajatorul are salariați competenți. Se întâmplă însă, contrar principiului bunei-credințe, ca odată ce angajatul începe să pună întrebări, să fie considerat incomod. În același timp, angajatul e suficient de bun cât să fie indispensabil angajatorului pe timpul unui concediu mai lung, să fie pus să muncească ore suplimentare deși are contract part-time, să nu știe când și în ce fel se modifică regulamentul intern sau să afle că interesele îi sunt reprezentate de colegi numiți, nu aleși de el. Citește articolul