Act normativ: LEGE nr 367 / 2022
ACCES PREMIUM
În contextul procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), piața muncii din țara noastră și politicile sociale au făcut obiectul unui raport al OCDE, publicat recent. Raportul reprezintă o analiză complexă și lucidă a realităților socio-economice naționale, oferind o perspectivă comparativă cu cele mai dezvoltate state ale lumii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, prin soluționarea unui recurs în interesul legii, că suspendarea contractului de muncă sau a raportului de serviciu intervine automat ca efect al aderării la grevă, doar pe durata participării efective la aceasta, fără a fi necesară o manifestare de voință suplimentară din partea angajatului în ceea ce privește suspendarea. Decizia clarifică o problemă de interpretare neunitară apărută în cazul unor angajați care au declarat participarea la grevă, dar au continuat să lucreze, fiind pontați și plătiți, situație care pare că contravine principiului că greva reprezintă încetarea voluntară a lucrului, incompatibilă cu prestarea simultană a muncii. În motivarea deciziei Curții, apărută recent în Monitorul Oficial, se atrage atenția că unele instanțe au interpretat greșit scopul modificării Legii dialogului social în 2023 și că nici aceasta, nici Codul muncii nu conțin reglementări procedurale cu privire la suspendarea contractelor și nici nu impun vreo asemenea formalitate din partea angajatului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contractul colectiv de muncă (CCM) reprezintă rezultatul negocierilor dintre angajator și salariați, fiind obligatorie prin lege inițierea negocierilor pentru entitățile cu minimum 10 angajați, dar nu și încheierea efectivă a unui contract.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contractul colectiv de muncă (CCM) se încheie pe o perioadă determinată, dar asta nu înseamnă că nu poate fi modificat atunci când este necesar. Atât timp cât părțile care l-au semnat ajung din nou la un acord și respectă procedura legală.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În peisajul adesea complex al relațiilor de muncă, contractul colectiv de muncă (CCM) se profilează, teoretic, ca un far de stabilitate, predictibilitate și echilibru. Departe de a fi doar un alt document formal sau o sperietoare, CCM-ul este, în esență, rodul dialogului social, o punte de legătură între interesele lucrătorilor și obiectivele angajatorilor. Când este negociat cu bună-credință și viziune pe termen lung, contractul colectiv devine un motor pentru progres și un scut împotriva conflictelor inutile. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Proiect
Ministerul Muncii a pus recent în dezbatere un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Planului de acțiune 2025-2030, destinat promovării negocierilor colective, care va implementa un plan care include cinci direcții principale: promovarea negocierii colective, consolidarea asistenței administrative, suport pentru negocierile sectoriale, încurajarea negocierilor la nivel de unitate și întărirea capacității instituționale. De asemenea, organizațiile care refuză să participe la dialogul social sectorial pot pierde legitimitatea de a participa la nivel național, iar Inspecția Muncii va beneficia de creșteri de personal și formare profesională, pentru a sprijini mai eficient acest demers.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Numărul contractelor colective de muncă (CCM) înregistrate la nivel național a crescut considerabil în ultimii ani, în special după modificarea legislației privind dialogul social. Potrivit unui raport publicat recent de Inspecția Muncii, în 2024 au fost înregistrate de peste 17 ori mai multe CCM-uri față de 2022 și cu aproape o treime mai multe decât în 2023. Comparativ cu anul 2019, diferențele sunt semnificative, însă interpretarea evoluției rămâne parțială în lipsa unor informații privind numărul de contracte active în toți anii și gradul de acoperire în rândul salariaților. Totodată, evoluția ține cont și de perioada pandemiei, când efectele unor contracte colective au prelungite prin lege, fiind dificilă negocierea în condițiile impuse, de izolare socială.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Durata negocierilor colective nu ar trebui să depășească 45 de zile, dar poate fi prelungită prin acordul părților. Se poate întâmpla însă ca ele să nu se finalizeze cu semnarea unui acord între părți, nici cu un compromis privind reluarea negocierilor peste 10 - 12 luni. Uneori, negocierile pot duce la un conflict colectiv de muncă. Conflictele colective pot apărea și când angajatorul refuză negocierea, pot apărea când acesta nu acceptă revendicările, nu furnizează informațiile obligatorii prevăzute de lege sau când părțile nu ajung la o înțelegere în termenul stabilit. Iată ce trebuie știut dacă se ajunge acolo:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contractul colectiv de muncă poate fi respins la înregistrare din mai multe motive, prevăzute expres de Legea dialogului social. Probleme frecvente apar la semnături și mandatele reprezentanților. Este esențial ca administratorii să aibă puteri adecvate de semnare sau să fie împuterniciți specific. De asemenea, înregistrarea este respinsă dacă nu s-a făcut dovada invitării tuturor părților îndreptățite să participe la negocieri.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
7 din 7
În fiecare duminică, facem o scurtă recapitulare pentru tine a celor mai interesante lucruri despre care am scris. Printre subiectele abordate se numără noua abordare a controalelor fiscale ANAF din 2026, propunerea legislativă privind internarea nevoluntară a dependenților de droguri, obligațiile angajatorilor în negocierile colective și clarificările privind impozitarea veniturilor din chirii. De asemenea, detaliem provocările legate de prevenirea hărțuirii la locul de muncă și posibilele controale fiscale pentru anumite sectoare economice.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
Cristina Iacob 
