Rămâi informat cu avocatnet.ro, acum și pe Google News. Click aici și apasă pe urmărește-ne (follow sau steluță)!
În condițiile în care dinamica din piața muncii aduce constant noi provocări angajatorilor care cu greu mai găsesc angajați, cu atât mai mult unii care să rămână în firmă pe termen lung, devine cu atât mai importantă retenția de talent, adică găsirea unor strategii eficiente de a păstra în firmă angajații performanți, care aduc plusvaloare firmei. Este vorba despre acei salariați cu vechime pe statul de plată, care sunt dedicați jobului lor, fac performanță și care, dacă percep experiența de zi cu zi de la locul de muncă ca fiind una pozitivă, ar fi chiar și mai productivi și performanți, iar colaborarea în cadrul echipei ar deveni mai facilă. De la realizarea unui plan de dezvoltare profesională împreună cu aceștia, până la oferirea graduală de diverse beneficii, traininguri și bonusuri de performanță, există, potrivit unui raport publicat anul acesta de Comisia Europeană, o multitudine de astfel de strategii la îndemână pentru orice angajator care vrea să-și păstreze oamenii buni în cadrul echipei. Citește articolul
Programul de guvernare elaborat de PNL, PSD și UDMR pentru perioada 2021-2024 prevede majorarea alocațiilor pentru copii și a punctului de pensie pentru anul care urmează, dar și o serie de măsuri pentru stimularea angajărilor tinerilor și a celor de peste 55 de ani, precum și continuarea programelor de finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) sau chiar demararea unora noi. De asemenea, se are în vedere limitarea perioadei în care un angajat să poată fi plătit cu salariul minim pe economie, dar și modificarea legii telemuncii. Citește articolul
Munca la distanță a crescut productivitatea, dar și numărul cazurilor de burnout, precum și gradul de încredere între angajați și managerii lor direcți, arată un sondaj realizat de PwC. Citește articolul
„Telemunca a ajutat companiile de pretutindeni să evolueze și să supraviețuiască pandemiei COVID-19, dar a crescut riscul lucrătorilor de a dezvolta afecțiuni musco-scheletice și psihosociale”, începe sumarul raportului recent al Agenției Europene de Sănătate și Securitate în Muncă (SSM) pe tema telemuncii și riscurilor de SSM. Plecând de la studii realizate în statele europene și de la cele efectuate chiar de Agenție, de la legislațiile statelor membre și de la experiențele practice din ultimul an și jumătate, agenția europeană face o trecere în revistă a riscurilor, beneficiilor și aspectelor de perspectivă în privința lucrului de acasă. Citește articolul
V-ați întrebat vreodată de ce piața de software de management al proceselor de business, intitulată Business Process Management (BPM), este atât de mică în România? Și, mai important, dacă va crește vreodată? Pandemia de COVID-19 poate fi chiar contextul de care piața de BPM avea nevoie pentru a câștiga tracțiune și a-și atinge adevăratul potențial. Conform raportului Global Mobile Business Process Management Market pentru perioada 2016 - 2022, piața globală de BPM va ajunge la 3,7 miliarde de dolari până în 2022, cu o rată anuală de creștere de 21,5%. Iar România cu siguranță contribuie la evoluția acestei piețe. Citește articolul
Angajații români care au fost nevoiți să lucreze mai mult de acasă în ultimele 18 luni din cauza pandemiei de COVID-19 doresc să revină la birou, în condițiile în care mai mult de jumătate dintre aceștia asociază revenirea la birou cu „întoarcerea la normalitate” și resimt lipsa socializării cu colegii, potrivit studiului ”Back to the Office”. Citește articolul
Securitatea și sănătatea în muncă (SSM) nu vizează doar sănătatea fizică a salariaților, cum probabil o văd cei mai mulți angajatori, ci ține cont și de sănătatea lor mintală. Agenția Europeană pentru SSM atrage atenția că, deși telemunca a permis afacerilor să funcționeze în parametrii oarecum normali în ultimul an și jumătate, pandemia de COVID-19 a expus salariații, pe lângă riscurilor de afecțiuni musculoscheletice, și la probleme legate de sănătate psihică. Citește articolul
Dacă un angajator din România vrea să recruteze o persoană aflată și care va munci în afara granițelor, indiferent că este vorba de români sau nu, trebuie să țină cont că, deși contractul de muncă se va încheia conform prevederilor Codului muncii autohton, va trebui să includă și beneficiile oferite de legislația muncii din țara în care salariatul este rezident, dacă îi sunt mai favorabile. Citește articolul
Deși locul de unde lucrează în telemuncă nu mai trebuie menționat din primăvara acestui an, asta nu înseamnă că salariații pot pleca în altă țară și să lucreze în aceleași condiții ca și cum ar fi făcut-o de acasă, de exemplu, fără a anunța angajatorul. Pentru a nu se expune riscurilor care apar o dată cu ocazia prezenței unui salariat de-al său pe teritoriul altei țări, angajatorul poate decide limitarea dreptului de a lucra în telemuncă pe teritoriul României. Citește articolul
Ca să lucreze în telemuncă și să mai vină și la sediul angajatorului din când în când, firma și salariatul pot conveni asupra unui program de lucru flexibil: asta poate însemna ore de început și de final de muncă flexibile, zile sau ore din zi când se muncește obligatoriu de la birou ș.a.m.d. Convenirea unui program de lucru flexibil presupune însă acordul dintre cele două părți. Citește articolul