ACCES PREMIUM

UPDATE Evidența orelor de lucru în 2022: Ce trebuie să știe firmele, inclusiv în cazul celor care muncesc de acasă

În contextul în care tot mai multe firme se confruntă cu controale ale inspectorilor teritoriali de muncă cu privire la evidența timpului de lucru, am adunat laolaltă cele mai importante prevederi legate de pontaj, în funcție de tipul de muncă prestată de salariați. Deși nu există o formă prestabilită de autorități pentru această evidență, ea trebuie să fie relativ detaliată, să cuprindă cel puțin orele de început și de terminare a activității, iar lipsa ei le poate aduce angajatorilor amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Salariații au dreptul să ceară negocieri pentru telemunca pe perioadă nedeterminată, dar voința unei părți nu poate fi impusă celeilalte

Dreptul la negociere individuală și colectivă este recunoscut și garantat de lege, iar angajatorii nu au dreptul să refuze negocierile cu angajații sau reprezentanții acestora. Cu toate acestea, negocierile pot să nu ducă la nimic sau, mai bine spus, pot să nu-i aducă salariatului care le-a inițiat cele pe care le-a cerut. Cea mai bună soluție pentru situațiile în care angajații vor să continue să lucreze de acasă, chiar și când angajatorul nu se opune totalmente ideii, este o negociere pe toate aspectele ce țin de telemuncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajații nu au un „drept la telemuncă”

Terminarea stării de alertă a însemnat pentru mulți reconsiderarea muncii de acasă și revenirea la birou. Pentru cei care au adoptat cu brațele deschise acest mod de lucru, continuarea în telemuncă acolo unde firma nu mai dorește acest lucru poate fi motiv de disensiune. Să ne imaginăm un angajator care insistă ca angajații să se întoarcă la birou și un angajat care, în ultimii doi ani, a lucrat numai de acasă și vrea să continue să lucreze de acasă: poate să fie sancționat? Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ce înseamnă încetarea stării de alertă pentru angajații care acum lucrează de acasă

Terminarea stării de alertă înseamnă și întoarcerea la munca de birou pentru cei care au fost obligați să lucreze de acasă în contextul regulilor impuse temporar de pandemie. Desigur, continuarea muncii de acasă e posibilă, dar angajații ar trebui să fie atenți că de acum lucrurile trebuie să fie mai aproape de reglementarea telemuncii și mai puțin „de avarie”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Programele de lucru flexibile, în continuare o opțiune pentru firme în gestionarea riscului de îmbolnăvire a angajaților. Care sunt condițiile

Deși statul nu mai impune firmelor cum să-și organizeze munca, programele de lucru și prezența angajaților simultan în același spațiu, firmele se mai pot confrunta în continuare cu riscul îmbolnăvirii de COVID-19 a angajaților. Gestionarea acestui risc poate înseamna și luarea în calcul a unor programe flexibile de muncă, în condițiile din Codul muncii. Un program flexibil pot avea și angajații ce lucrează o parte din timp acasă și o parte la birou. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorii nu pot să-și mai trimită salariații, din când în când, să lucreze de acasă în lipsa unui acord. Principiul telemuncii doar cu acordul părților, din nou aplicabil

Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Dacă, angajatorul ar avea o nevoie temporară de a trimite unii angajați acasă, lipsa acestui acord (formalizat) nu îi permite să o facă. De pildă, în cazul în care la locul de muncă ar apărea unul sau două cazuri de COVID-19 și firma ar decide să trimită acasă o săptămână toți salariații, din motive medicale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Săptămâna de lucru de patru zile: De la flexibilizare, la supralegalizare și dublarea dispozițiilor în căutarea formulei „perfecte” care nu există

O propunere legislativă recent înregistrată la Senat vizează introducerea săptămânii de lucru de patru zile. Săptămâna de lucru de patru zile nu numai că „sună” mai bine, dar pare că se aliniază trendului de „îmbinare optimă a vieții personale cu cea profesională”, cu un pronunțat accent pus pe sporirea productivității care, la rândul ei și într-un cadru ideal, ar putea chiar conduce la atingerea salariului suficient pentru un trai decent. Al doilea exemplu este „dreptul la deconectare”, un drept care este prevăzut de Codul muncii, din 2003 (!), așa cum există (ce-i drept nu chiar „expressis verbis") și posibilitatea stabilirii, inclusiv de comun acord, unei repartizări inegale a timpului de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorii nu pot trece banii pentru cheltuielile de telemuncă în adeverința veniturilor pentru indemnizația de CCC

Atunci când completează adeverința privind veniturile realizate de salariata sau salariatul care vrea să intre în concediul de creștere a copilului (CCC), document ce va sta la baza calculului indemnizației de CCC, angajatorul nu poate trece banii de telemuncă, dacă aceștia au fost acordați în limita a 400 lei, conform prevederilor Codului fiscal, deoarece aceste venituri nu sunt supuse impozitului pe venit. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Acordarea banilor de telemuncă și aplicarea facilităților fiscale NU depind de starea de alertă și rămân valabile în continuare

Acordarea banilor de telemuncă, adică acoperirea de către firmă a unor cheltuieli generate angajatului de telemuncă, precum și aplicarea facilităților fiscale stabilite la finele lui 2020 pentru acești bani (scutirea de taxe) nu depind de starea de alertă. Facilitățile fiscale nu au fost gândite cu un termen de aplicare, iar suportarea cheltuielilor generate de telemuncă rezultă oricum din însăși Legea telemuncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Încetarea stării de alertă: ce trebuie să știe angajatorii despre șomajul tehnic, aplicarea Kurzarbeit, banii pentru telemuncă și liberele plătite ale părinților

Azi e prima zi fără stare de alertă, iar asta ridică deja câteva întrebări în cazul angajatorilor cu privire la mecanismele care s-au dat sau au funcționat până acum pe perioada stării de alertă, de la șomajul tehnic decontat și până la liberele plătite pentru părinți. Iată, pe scurt, ce prevede legislația în fiecare caz: Citește articolul