ACCES GRATUIT

Ce înseamnă încetarea stării de alertă pentru angajații care acum lucrează de acasă

Terminarea stării de alertă înseamnă și întoarcerea la munca de birou pentru cei care au fost obligați să lucreze de acasă în contextul regulilor impuse temporar de pandemie. Desigur, continuarea muncii de acasă e posibilă, dar angajații ar trebui să fie atenți că de acum lucrurile trebuie să fie mai aproape de reglementarea telemuncii și mai puțin „de avarie”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Programele de lucru flexibile, în continuare o opțiune pentru firme în gestionarea riscului de îmbolnăvire a angajaților. Care sunt condițiile

Deși statul nu mai impune firmelor cum să-și organizeze munca, programele de lucru și prezența angajaților simultan în același spațiu, firmele se mai pot confrunta în continuare cu riscul îmbolnăvirii de COVID-19 a angajaților. Gestionarea acestui risc poate înseamna și luarea în calcul a unor programe flexibile de muncă, în condițiile din Codul muncii. Un program flexibil pot avea și angajații ce lucrează o parte din timp acasă și o parte la birou. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorii nu pot să-și mai trimită salariații, din când în când, să lucreze de acasă în lipsa unui acord. Principiul telemuncii doar cu acordul părților, din nou aplicabil

Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Dacă, angajatorul ar avea o nevoie temporară de a trimite unii angajați acasă, lipsa acestui acord (formalizat) nu îi permite să o facă. De pildă, în cazul în care la locul de muncă ar apărea unul sau două cazuri de COVID-19 și firma ar decide să trimită acasă o săptămână toți salariații, din motive medicale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Săptămâna de lucru de patru zile: De la flexibilizare, la supralegalizare și dublarea dispozițiilor în căutarea formulei „perfecte” care nu există

O propunere legislativă recent înregistrată la Senat vizează introducerea săptămânii de lucru de patru zile. Săptămâna de lucru de patru zile nu numai că „sună” mai bine, dar pare că se aliniază trendului de „îmbinare optimă a vieții personale cu cea profesională”, cu un pronunțat accent pus pe sporirea productivității care, la rândul ei și într-un cadru ideal, ar putea chiar conduce la atingerea salariului suficient pentru un trai decent. Al doilea exemplu este „dreptul la deconectare”, un drept care este prevăzut de Codul muncii, din 2003 (!), așa cum există (ce-i drept nu chiar „expressis verbis") și posibilitatea stabilirii, inclusiv de comun acord, unei repartizări inegale a timpului de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorii nu pot trece banii pentru cheltuielile de telemuncă în adeverința veniturilor pentru indemnizația de CCC

Atunci când completează adeverința privind veniturile realizate de salariata sau salariatul care vrea să intre în concediul de creștere a copilului (CCC), document ce va sta la baza calculului indemnizației de CCC, angajatorul nu poate trece banii de telemuncă, dacă aceștia au fost acordați în limita a 400 lei, conform prevederilor Codului fiscal, deoarece aceste venituri nu sunt supuse impozitului pe venit. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Acordarea banilor de telemuncă și aplicarea facilităților fiscale NU depind de starea de alertă și rămân valabile în continuare

Acordarea banilor de telemuncă, adică acoperirea de către firmă a unor cheltuieli generate angajatului de telemuncă, precum și aplicarea facilităților fiscale stabilite la finele lui 2020 pentru acești bani (scutirea de taxe) nu depind de starea de alertă. Facilitățile fiscale nu au fost gândite cu un termen de aplicare, iar suportarea cheltuielilor generate de telemuncă rezultă oricum din însăși Legea telemuncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Încetarea stării de alertă: ce trebuie să știe angajatorii despre șomajul tehnic, aplicarea Kurzarbeit, banii pentru telemuncă și liberele plătite ale părinților

Azi e prima zi fără stare de alertă, iar asta ridică deja câteva întrebări în cazul angajatorilor cu privire la mecanismele care s-au dat sau au funcționat până acum pe perioada stării de alertă, de la șomajul tehnic decontat și până la liberele plătite pentru părinți. Iată, pe scurt, ce prevede legislația în fiecare caz: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Șapte aspecte importante despre accidentele de muncă

Accidentele de muncă se datorează de cele mai multe ori lipsei măsurilor luate de angajator - măsuri pe care legea le impunea, în mod general sau particular (instructaje, echipamente ș.a.m.d.). Când evenimentele nefericite la locul de muncă produc vătămări corporale sau chiar decesul, firmele trebuie să anunțe de îndată autoritățile. Accidentele de muncă trebuie înregistrate în evidențe proprii și se poate ajunge chiar și la plata de daune morale celor care au suferit de pe urma lor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cercetarea disciplinară în cazul telesalariaților: Necesitatea de a stabili procedura în mod special și alte recomandări de la specialiști

Una dintre problemele de care se pot lovi în practică firmele care continuă cu angajați în telemuncă pe termen lung este cercetarea și sancționarea unor abateri disciplinare. În câteva cuvinte, legea stabilește că angajatorul are dreptul să verifice activitatea angajatului, însă cum și când sunt chestiuni ce trebuie trecute negru pe alb în contracte și în procedurile interne. Una dintre recomandările oferite cu ocazia unei conferințe de profil organizate de avocatnet.ro este obținerea la nivel contractual a acordului salariatului pentru derularea acestor proceduri la un moment dat. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Care sunt efectele deciziei CCR privind ordonanța cu portul măștii în aer liber și actele unilaterale de trecere la telemuncă

În urma unei decizii pronunțate marți de Curtea Constituțională a României (CCR), modificări aduse în 2020 la așa-zisa Lege a stării de alertă (Legea nr. 55/2020) au fost declarate neconstituționale - însă doar din cauză că ordonanța care le-a adus a fost adoptată cu vicii procedurale (lipsa unui aviz). Măsurile vizate, printre care posibilitatea ca autoritățile să impună masca de protecție și în aer liber sau trecerea la telemuncă prin acte unilaterale, vor fi eliminate din legislație abia după ce decizia Curții va fi publicată în Monitorul Oficial. Citește articolul