Flexibilitatea locului de muncă, în special prin modalități precum telemunca, a devenit nu doar o aspirație, ci o realitate pentru mulți lucrători și o strategie adaptativă pentru numeroși angajatori. Această modalitate de organizare a muncii aduce beneficii incontestabile, dar și provocări, mai ales atunci când intervin evenimente de viață semnificative, cum ar fi concediul pentru creșterea copilului (CCC). Ce se întâmplă însă când unui lucrător, obișnuit să presteze muncă în regim de telemuncă anterior intrării în CCC, i se solicită la revenire să își schimbe radical modul de lucru, inclusiv prin relocarea într-un alt oraș? Citește articolul
Telemunca, o formă de organizare a muncii care părea mai degrabă o excepție sau un beneficiu punctual înainte de 2020, a devenit în ultimii ani o componentă tot mai vizibilă a peisajului profesional, accelerată fiind de transformările digitale și de contexte sociale neașteptate. Această modalitate de lucru, reglementată în România prin Legea nr. 81/2018, dar și influențată de cadrul european, aduce cu sine atât oportunități considerabile, cât și o serie de aspecte ce necesită o atenție sporită din partea lucrătorilor și a angajatorilor deopotrivă. Citește articolul
Cât de adânc este înrădăcinată în noi nevoia de a ne dovedi valoarea? Cât de mult ne dorim să facem bani motivați de nevoia de siguranță și cât de mult e vorba aici despre orgoliu sau despre nevoi pe care ni le fabricăm artificial? Sau e vorba mai degrabă despre vocea critică interioară care nu ne lasă să ne relaxăm până nu terminăm toate taskurile, "tot ceea ce avem de făcut"? Acea voce neiertătoare care ne șoptește constant că nu am făcut suficient, că mai avem încă un email la care nu am răspuns, încă un proiect care ar putea fi îmbunătățit, încă o oportunitate pe care am putea să o ratăm dacă ne permitem să ne deconectăm. Citește articolul
În cazul unei telesalariate sancționate pentru refuzul de a se prezenta la instruirile SSM și PSI la sediul angajatorului, instanțele au considerat că regimul de telemuncă nu exclude obligația participării la instruiri față în față atunci când angajatorul consideră această formă de instruire potrivită. Citește articolul
Telefonul de serviciu propus ca „beneficiu” și a cărui utilizare nu e clar trasată de angajator, grupurile de WhatsApp profesionale în care ești așteptat mereu să răspunzi și ședințele care depășesc programul normal de muncă reprezintă situații în care granițele dintre timpul de muncă și viața personală se estompează în mod nefast. Disponibilitatea permanentă, așteptată tacit de angajatori, poate deveni abuzivă când se transformă în regulă (aproape) scrisă. Angajații, adesea din lipsă de informare cu privire la drepturile lor, fie ele și cele elementare, acceptă ori tac, din rușine, în fața unor mici „derapaje” care se transformă în constante ale muncii lor. Citește articolul
Contractul individual de muncă trebuie adaptat în cazul lucrătorilor mobili, existând cinci situații posibile în practică atunci când ne gândim la economia unei zile de muncă și la gradul de mobilitate (de la excepțională la regulată, mai exact). Angajatorul trebuie să stabilească clar timpul alocat deplasărilor și să precizeze acest aspect în documentele contractuale. Când activitatea se desfășoară preponderent în afara unui loc fix, este necesară includerea clauzei de mobilitate și negocierea prestațiilor suplimentare. Citește articolul
Lansarea noului registru electronic de evidență a salariaților este un moment așteptat atât de lucrători, cât și de angajatori, însă lucrurile sunt privite diferit: lucrătorii urmează să obțină, în sfârșit, acces la informațiile pe care angajatorii lor le-au declarat cu privire la contractele lor de muncă, în timp ce angajatorii trebuie să se gândească la modificările pe care noile reguli îi vor obliga să le facă și, implicit, la volumul de muncă pe care prespune asta. Citește articolul
Contractul de telemuncă trebuie să conțină unele elemente specifice obligatorii conform Legii 81/2018, iar lipsa acestora poate crea probleme în relația angajat-angajator. Înțelegerile verbale sau informale despre munca la distanță, fără prevederi contractuale explicite, pot genera conflicte atunci când angajatorul decide revenirea la birou. În continuarea unei discuții începute anterior, ne uităm azi la aspectele ce țin de securitate și sănătate la locul de muncă (SSM), ale cui sunt echipamentele utilizate, precum și la eventualele reguli și restricții privind utilizarea echipamentelor și rețelelor de internet, aspecte care, ideal, ar trebui specificate contractual. Citește articolul
Contractul de telemuncă trebuie să conțină unele elemente specifice obligatorii conform Legii 81/2018, iar lipsa acestora poate crea probleme în relația angajat-angajator. Înțelegerile verbale sau informale despre munca la distanță, fără prevederi contractuale explicite, pot genera conflicte atunci când angajatorul decide revenirea la birou. Ne uităm astăzi pe patru clauze ce trebuie să-și găsească locul în contractele de telemuncă și pe una care, deși nu mai e obligatorie prin lege, poate fi prevăzută (în avantajul cel puțin al uneia dintre părți). Citește articolul
Telemunca rămâne un subiect de interes la nivel european, la cinci ani de la debutul pandemiei, Comisia Europeană lansând anul trecut o consultare privind „telemunca echitabilă” și dreptul la deconectare, după eșecul negocierilor pentru actualizarea Acordului-cadru din 2002. Deși nu există legislație unitară la nivelul Uniunii Europene, multe state au adoptat reglementări pentru a proteja salariații care lucrează de la distanță. Abordările variază: unele țări au legi explicite privind drepturile și obligațiile părților, altele preferă acorduri colective sau ghiduri. Niciunul dintre statele UE nu recunoaște un drept absolut la telemuncă, aceasta rămânând un aranjament voluntar, cu variații semnificative privind acoperirea costurilor și cheltuielilor aferente. Citește articolul