Doar pentru că un salariat care a semnat un contract de telemuncă lucrează în afara biroului firmei nu înseamnă că acesta se află în delegare şi nici că poate primi diurnă. Posibilitatea acordării unei diurne unui telesalariat există, însă doar în anumite condiţii ce trebuie să se regăsească în documentele de muncă, după cum au explicat specialiştii în dreptul muncii, dar şi Inspecţia Muncii, la solicitarea avocatnet.ro. Citește articolul
Folosirea unui sistem hibrid de muncă - când de acasă, când de la birou - presupune obligatoriu o anumită predictibilitate pentru angajat. Chiar dacă angajatorilor nu li s-a impus prin Codul muncii să includă în contracte programul de lucru, asta nu înseamnă că el poate fi modificat după bunul plac și fără informarea prealabilă. În funcție de modul cum au implementat până acum munca de acasă, firmele procedează diferit de acum dacă vor să treacă la un program hibrid: programul îl pot stabili prin contracte, acte adiționale sau prin regulament intern. Citește articolul
În condițiile relaxării restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, tot mai mulți angajatori iau în calcul revenirea la birou, încercând totodată să păstreze, chiar și parțial, posibilitatea ca salariații să își desfășoare activitatea în continuare și în regim de telemuncă. Însă, în contextul unui astfel de program hibrid, în ce măsură este posibilă alternarea prezenței la birou cu telemunca sau munca la domiciliu? Există, potrivit specialiștilor, doar varianta în care se poate opta pentru un program hibrid de telemuncă și muncă de la birou. Citește articolul
Să ai contractul de muncă suspendat ori, mai bine spus, raportul de muncă să fie suspendat înseamnă să nu muncești pentru angajatorul respectiv în acea perioadă - orice ar presupune asta (altfel, se consideră că e muncă nedeclarată, „la negru”). Dar oare înseamnă asta că în perioada respectivă, de suspendare, nu mai ai nicio obligație față de firmă? Nu chiar. În ce măsură se poate vorbi de o abatere disciplinară în perioada suspendării contractului de muncă, când, de pildă, angajatul ajunge să divulge unele informații legate de muncă sau în alte situații prin care, în mod vădit, își încalcă obligațiile asumate ca angajat? Citește articolul
Revenirea la birou, din telemuncă, presupune modificarea tipului de contract individual de muncă (CIM), printr-un act adițional semnat atât de angajator, cât și de salariat, fără de care angajații nu pot fi obligați să muncească exclusiv de la sediul firmei, spun specialiștii. O altă variantă ar putea fi emiterea, de către angajator, a unei decizii obligatorii față de întreg colectivul, însă comunicarea eficientă între părți rămâne, în continuare, cea mai bună soluție în cadrul raporturilor de muncă. Citește articolul
Dacă vor ca telesalariații să se întoarcă la birou, angajatorii trebuie să țină cont, procedural vorbind, de modul cum s-a făcut trecerea la telemuncă a respectivilor angajați. În ultimul an, situația a stat în mod diferit: telemunca s-a putut dispune inclusiv unilateral, iar firmele mari au avut chiar obligația de a alege trecerea la telemuncă, dacă specificul activității o permitea. În cazul celor care s-au pus de comun acord cu salariații pentru telemuncă însă, revenirea la munca de birou va trebui să se facă tot de comun acord. Citește articolul
Nouă din zece angajați își doresc flexibilitate în alegerea locului de unde muncesc și a programului de muncă. Dacă ar putea opta, peste jumătate (54%) dintre respondenții angajați ar alege un programul de lucru flexibil, în timp ce pentru 40% ar prima flexibilitatea în privința locului din care muncesc, conform studiului EY „Work Reimagined Employee Survey". Această cercetare, una dintre cele mai extinse din lume pe această temă, a sondat opiniile a peste 16.000 de angajați din multiple domenii și cu diverse poziții, provenind din 16 țări. Studiul își propune să exploreze atitudinea și experiențele angajaților în ceea ce privește munca pe durata pandemiei și în „noua normalitate”. Citește articolul
În telemuncă, locațiile de unde lucrează telesalariații fac parte din categoria datelor cu caracter personal, astfel încât, în lumina modificărilor legislative de la începutul lunii curente, angajatorii pot cere aceste informații în continuare doar în baza unei justificări a interesului de prelucrare a unor asemenea date, interes ce trebuie să se dovedească a fi mult mai mare decât interesul telesalariatului de a-și păstra confidențialitatea datelor, a subliniat un specialist în dreptul muncii la conferința de HR organizată recent de avocatnet.ro. În acest sens, pe lângă instruirea de securitate și sănătate în muncă (SSM) pe care angajatorul trebuie să o facă, acesta trebuie să demareze și o analiză foarte clară în acest sens, pentru a stabili justificarea exactă a unui demers de acest fel. Astfel, ar fi posibil ca angajatorul să convină cu telesalariații ca aceștia să-și declare totuși locațiile exacte de unde lucrează. Citește articolul
În cazul salariaților care lucrează și de acasă, și de la birou (o practică întâlnită des în perioada curentă, înainte de revenirea completă la birouri), firmelor le-ar fi utilă o evidență care să arate clar perioada de telemuncă. Asta, pentru a putea justifica, în cazul unui control fiscal, suportarea pro rata a acelor cheltuieli pentru salariații lor. Citește articolul
Deşi legislaţia muncii prevede, mai nou, obligaţia salariaţilor aflaţi în telemuncă sau în munca la domiciliu de a respecta şi asigura confidenţialitatea documentelor pe care le utilizează în activitatea lor, specialiştii recomandă angajatorilor introducerea în relaţiile de muncă a unei clauze de confidenţialitate în care să detalieze ce informaţii nu trebuie divulgate de către salariaţi. Citește articolul