Rămâi informat cu avocatnet.ro, acum și pe Google News. Click aici și apasă pe urmărește-ne (follow sau steluță)!
În contextul pandemiei de coronavirus, firmele care nu reușesc să se înțeleagă în mod amiabil cu partenerii de afaceri și care decid să apeleze la diverse modalități de recuperare a datoriilor de la aceștia (precum procedurile judiciare, arbitrajul, executarea silită, dar și procedura insolvenței) trebuie să ia în calcul, în momentul luării unei astfel de decizii, și diferența dintre insolvență și insolvabilitate. Mai exact, trebuie să țină cont de faptul că, în procedura de insolvență, nu se verifică insolvabilitatea (adică situația în care pasivul unui contribuabil e mai mare decât activul acestuia). Insolvența înseamnă pur și simplu că o firmă nu are disponibilități bănești, adică bani în conturi sau în casă, fără a lua în calcul ce alte active ar avea, pe care le-ar putea valorifica într-un fel sau altul. Citește articolul
Parteneriatele de afaceri se bazează pe o relație de încredere reciprocă între părți. Această încredere dispare în cazul nerespectării obligațiilor contractuale, situație întâlnită cu atât mai adesea în contextul pandemiei de coronavirus, care a creat multiple dificultăți financiare firmelor. Astfel, într-un asemenea caz, creditorii încep să se orienteze către opțiunile juridice pe care le au la îndemână pentru a-și recupera datoriile de la partenerii de afaceri aflați în dificultate și, cu toate că varianta de preferat ar fi calea amiabilă, se întâmplă des ca, în practică, aceasta să nu dea roade. De aceea, modalitatea cea mai indicată de recuperare a datoriilor de la partenerii de afaceri, atunci când nu se poate ajunge la o înțelegere amiabilă, o reprezintă, potrivit specialiștilor, ordonanța de plată, ca una dintre cele mai ieftine variante disponibile. Vă prezentăm în continuare care sunt condițiile esențiale pentru introducerea unei cereri de emitere a unei ordonanțe de plată și ce alte aspecte importante trebuie luate în calcul atunci când se are în vedere apelarea la această opțiune. Citește articolul
Pandemia de coronavirus a determinat o serie de incertitudini în parteneriatele de afaceri, astfel că din ce în ce mai multe firme caută soluții de recuperare cât mai rapidă a datoriilor. În acest sens, principalele proceduri de recuperare a creanțelor pentru care se poate opta sunt, în afară de calea amiabilă, procedurile judiciare, arbitrajul, executarea silită, dar și procedura insolvenței. Trecem în continuare în revistă principalele modalități de recuperare a creanțelor, astfel cum se prezintă acestea, ca importanță, în opinia specialiștilor, proceduri la care se poate apela atunci când creditorii nu reușesc să obțină, în mod amiabil, o înțelegere cu debitorul în scopul recuperării datoriilor. Citește articolul
De principiu, în contextul parteneriatelor de afaceri, mai ales al celor încheiate pe fondul pandemiei de coronavirus, firmele ar trebui să ia în calcul procedurile de recuperare a creanțelor încă de la încheierea unui contract. Astfel, atât debitorul, cât și creditorul vor avea o imagine mai clară asupra a ceea ce urmează în caz de încălcare a prevederilor contractului, iar lucrurile vor deveni mult mai simple pentru partea care solicită îndeplinirea unei anumite obligații. De asemenea, claritatea termenilor din contract, stipularea unor termene clare de plată și a modului în care se fac comunicările între părți nu poate aduce decât beneficii părții de bună-credință. Citește articolul
În contextul în care firmele se confruntă cu diverse probleme financiare, pe fondul pandemiei de coronavirus, opțiunile juridice și fiscale de recuperare a creanțelor au devenit o preocupare esențială pentru creditori. Cu toate acestea, opțiunea principală rămâne aceea ca debitorul și creditorul să ajungă la o înțelegere în mod amiabil, după cum au recomandat specialiștii în cadrul unei conferințe organizate joi de către avocatnet.ro. Pe de altă parte, datul în judecată se află la polul opus, fiind opțiunea cea mai evitată de creditori, din cauza multiplelor dezavantaje pe care le prezintă. Citește articolul
Angajatorii au avut câteva săptămâni la dispoziție ca să se obișnuiască cu noua reglementare din Codul muncii referitoare la munca subdeclarată, astfel că, de azi, intră în vigoare și amenzile ce pot fi aplicate pentru aceasta. În plus, avem o nouă formă de sancționare, mai clară, în cazul muncii nedeclarate și o amendă pentru neplata la timp a salariului, care, de asemenea, este nouă în Codul muncii. Citește articolul
Pentru fiecare salariat care primește salariul cu întârziere, inspectorii de muncă vor putea da firmelor câte o amendă de până la 10.000 de lei, potrivit unei recente ordonanțe ce vine să introducă în Codul muncii, de azi, o sancțiune directă pentru angajatori, ce a lipsit până acum. Citește articolul
Introducerea în Codul muncii, „în clar”, a unei sancțiuni în cazul nerespectării unei obligații asumate prin principalul act care stă la baza relației de muncă, contractul individual de muncă, poate speria angajatorii care, poate fără intenție, întârzie plata salariilor. Doar că dacă privim numai „presiunea” pusă pe angajator, iar nu și dificultățile în care e pus un salariat care nu mai are niciun venit, ignorăm caracterul sinalagmatic al contractului de muncă. Citește articolul
Peste 100.000 de firme din România se află într-o situaţie de risc, pe fondul creşterii semnificative a costurilor operaţionale, extinderii blocajului financiar, accesului tot mai dificil la finanţare şi accentuării neîncrederii în relaţiile de business. Citește articolul
Din 20 octombrie 2021, angajatorii care întârzie cu mai mult de o lună achitarea salariilor vor risca să fie amendați cu până la 10.000 lei pentru fiecare angajat neplătit la timp, conform unor modificări recente. În acest context, cei de la ONV Law avertizează că noua sancțiune ar putea pune mari probleme firmelor corecte care trec temporar prin dificultăți financiare. Citește articolul