Băncile n-au voie, ca regulă, să condiționeze acordarea unui credit imobiliar de achiziționarea altui serviciu propriu

Astfel de condiționări mai sunt cunoscute și ca „practici de legare”. De exemplu, cineva vrea să achiziționeze un credit imobiliar, dar îi este impusă și achiziționarea unui alt serviciu oferit de acea bancă (să zicem o asigurare), altcumva clientul neavând acces la împrumutul solicitat. De multe ori, băncile ar putea avea interesul să facă acest lucru, fix din cauza poziției lor ca entități necesare în activitatea de creditare. Mulți oameni, oricum, au nevoie de finanțare, deci e o oportunitate pentru bancă să-și crească cifra de afaceri.

De aceea, Ordonanța de urgență nr. 52/2016 prevede o interdicție generală a unor asemenea practici de legare, în ceea ce privește acordarea de credite imobiliare.

Însă această interdicție nu e chiar absolută. Băncile pot, într-o anumită situație, să condiționeze accesarea creditului de achiziția altui serviciu - dacă îi cer clientului să își deschidă un cont de plăți sau de economii și/sau un depozit colateral, în cazul în care acesta are ca scop:

• acumularea de capital destinat rambursării creditului;
• acumularea de resurse în vederea obținerii creditului sau
• furnizarea unei garanții suplimentare pentru creditor în caz de neplată.

Așadar, excepția există pentru a îi oferi băncii o garanție că împrumutul va fi recuperat. O problemă a apărut, însă, recent, cu privire la această derogare. S-a pus problema în ce măsură o bancă ar putea să îi ceară clientului să își mute toate veniturile într-un asemenea cont.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a considerat că, deși o bancă poate, într-adevăr, să îi solicite clientului să își mute o parte din venituri în asemenea conturi, ea nu ar putea să îi solicite să le mute pe toate. Altcumva, echilibrul care există între protecția împrumutatului (stabilită prin interdicția legării) și protecția băncii (logica existenței unei excepții) ar fi distorsionat. 

Bineînțeles, OUG nr. 52/2016 nu interzice oferirea unor servicii la pachet, atât timp cât acest lucru nu este obligatoriu și achiziționarea separată a serviciilor respective este, în continuare, posibilă. Banca poate chiar să ofere condiții mai avantajoase pentru cumpărarea unor servicii la pachet decât pentru achiziționarea separată a lor.

Atenție! Regulile OUG nr. 52/2016 vizează exclusiv contractele de credit imobiliar. Acest lucru nu înseamnă, însă, că o practică de legare ar fi permisă, dacă discutăm de un alt tip de credite decât cele imobiliare. Dar ea nu este vizată de OUG nr. 52/2016.