Primul plan de acțiune către economia circulară în România: 9 sectoare selectate, 52 de acțiuni prioritare

Guvernul urmează să aprobe în ședința de săptămâna aceasta Planul de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară (PAEC). Este un plan lucrat aproape 2 ani de un colectiv condus de consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul SGG.

Planul propune și descrie acțiuni concrete pentru promovarea tranziției către economie circulară în România.

Care vor fi pionierii economiei circulare din România

Strategia națională privind economia circulară, adoptată de guvern în 2022, a selectat nouă sectoare cu cel mai mare potențial de circularitate în economia românească. Acestea sunt:

• agricultură și silvicultură
• auto
• construcții
• alimente și băuturi
• ambalaje( sticlă, hârtie, materiale plastice, lemn, metal)
• textile
• echipamente electrice și electronice, inclusiv baterii
• deșeuri
• apă și ape uzate

Planul prezintă și descrie 52 de acțiuni prioritare în aceste sectoare, acțiunile fiind ordonate în funcție de:

• fezabilitatea implementării
• urgența și potențialul de a accelera tranziția spre economie circulară
• relevanța pentru respectarea directivelor UE și pentru atingerea obiectivelor naționale
• existența de bune practici în statele UE

Exemple de acțiuni prioritare

Între acțiunile prioritare se numără:

• Creșterea gradului de utilizare a biomasei provenite din activități agricole și forestiere pentru producerea de energie și biofertilizatori (orizont de timp 2024 – 2030, finanțări prin PAC, PNRR și investiții private)
• Construcția de centre logistice și infrastructură de depozitare/distribuție a produselor agrosilvice și alimentare (orizont de timp 2024 – 2030, finanțări prin Fondul European Afaceri Maritime, PNRR și investiții private)
• Centre de dezmembrări auto cu înaltă tehnologie pentru recuperarea de piese și materiale funcționale (orizont de timp 2024-2029, finanțare fonduri UE de Mediu, Fondul pentru Tranziție Justă, Fondul de Modernizare, fonduri guvernamentale centrale și locale)
• Formare profesională a viitorilor ingineri și tehnicieni (orizont de timp 2024-2029, finanțare Ministerul Educației)
• Sistem național de colectare, sortare și valorificare deșeuri textile și îmbrăcăminte uzată (orizont de timp 2024-2030, finanțare de la bugetul de stat, PNRR, bugete locale, producători)
• Introducerea pașaportului digital al produsului (orizont de timp 2024-2031, finanțare programe multianuale 2021-2027, investiții producători)
• Creșterea ratei de colectare a deșeurilor electrice/electrocasnice (orizont de timp 2024-2026, finanțare PNRR)
• Sistem de plată ”plătește cât arunci” (orizont de timp 2024-2027, finanțare fonduri multianuale UE, buget de stat, bugetele locale)

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.