Mâncarea la pachet în recipientele clientului: Reprezentanții HoReCa spun că ar putea apărea probleme din cauza regulilor sanitare

• Există îngrijorări privind conformitatea sanitară a recipientelor aduse de clienți și potențialul conflict cu normele stricte de igienă din industria alimentară.
• Implementarea măsurii ridică întrebări despre responsabilitatea în caz de eventuale probleme de sănătate ale clienților și necesită ajustări legislative pentru armonizarea cu reglementările deja existente.

Regulamentul (UE) 40/2025 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje va intra în aplicare directă în toate statele membre ale Uniunii Europene și introduce noi obligații pentru sectorul HoReCa.

Astfel, până la 12 februarie 2027, distribuitorii finali care activează în acest sector și oferă băuturi calde sau reci ori alimente gata preparate în ambalaje pentru servire la pachet, vor trebui să implementeze un sistem prin care consumatorii să poată utiliza propriile recipiente pentru a-și lua produsele respective.

Este important de menționat că, după cum prevede măsura, operatorii HoReCa nu pot percepe prețuri mai mari sau să stabilească condiții dezavantajoase pentru clienții care aleg să folosească propriile recipiente reutilizabile, comparativ cu cei care optează pentru ambalajele de unică folosință.

De asemenea, aceștia vor fi obligați să informeze clienții, la punctul de vânzare, prin panouri sau pancarte vizibile și lizibile, despre posibilitatea de a lua acasă produsele în discuție în recipiente reutilizabile aduse de aceștia.

Referitor la aceste noi prevederi, avocatnet.ro a solicitat punctul de vedere al câtorva profesioniști care vor fi direct afectați de acestea.

Daniel Mischie, membru al consiliului director al HORA  - organizația patronală a industriei ospitalității, a declarat că, din punctul său de vedere, ”avem de-a face cu o suprareglementare a unei practici existente de când lumea. Mai degrabă aș fi tentat să cred că sunt puțini cei care ar refuza o astfel de solicitare a unui client.

Evident, clientul trebuie să aibă un recipient gastronomic, o ulcică, ceva pretabil unui astfel de scop, probabilitatea de a primi ciorbă la pungă este - și va rămâne nulă, dar asta ține atât de bun simț, cât și de funcționalitate.

Oamenii sunt normali, cei care reglementează ar trebui să țină cont de asta, altminteri ajungem în zona atât de cunoscută multora, în care reglementăm legarea capacului de sticlă. Cititorii dumneavoastră, care au băut lapte bătut din aceste recipiente, știu exact la ce mă refer”.

Tudor Pițoiu, proprietarul cofetăriei Cannelle, s-a arătat a fi destul de circumspect în ceea ce privește modalitatea în care o astfel de reglementare poate fi armonizată cu actualele prevederi ale legislației: ”mi se pare destul de problematică introducerea unei astfel de posibilități, pentru că, cel puțin în momentul de față, ambalajele trebuie să îndeplinească criterii destul de stricte.

Gândește-te că, din punctul de vedere al siguranței alimentare, eu vând atât produsul meu, cât și ambalajul în care îl vei transporta. Ambele au certificat de conformitate, la baza eliberării căreia stau niște teste de sanitație. Din acest punct de vedere, nu îmi dau seama cum poate fi armonizată în plan local o astfel de prevedere, în condițiile stricte pe care trebuie să le respectăm.

Sigur, practica pe care reglementarea europeană o va oficializa există în realitatea cotidiană, dar intră în direct conflict cu ideea de a asigura starea de sănătate a clienților nu numai prin produsele pe care le vinzi, dar și prin felul în care le ambalezi. Nici nu mai vorbesc de riscul sanitar pe care l-ar presupune introducerea în zona de producție a unui corp străin și incert din punct de vedere sanitar”.

Matei Datcu, proprietarul restaurantului Pescăria lui Matei, consideră că măsura s-ar putea dovedi a fi binevenită: ”majoritatea oferă și acum posibilitatea aceasta, chiar dacă nu avem o reglementar specifică. La prima vedere nu m-ar deranja ideea, scăpăm de un cost - cel al ambalajelor. 

Rămâne, totuși, problema conformității recipientelor pe care le aduc clienții, pentru că vom asista la situații mai dese, în care responsabilitatea pentru evenimente neplăcute nu va fi clară: o eventuală îmbolnăvire a clientului a fost cauzată de alimentele furnizate de mine sau de igiena precară a ambalajului adus chiar de el?

În afară de asta, în domeniul nostru, actuala legislație este foarte strictă în ceea ce privește igiena, astfel încât introducerea oricărui obiect străin în bucătărie este interzisă, pentru că o poate contamina. Prin urmare, trebuie făcute anumite ajustări legislative, pentru a împăca o astfel de prevedere cu rigorile de igienă existente”.

Dragoș Petrescu, fondatorul lanțului de restaurante City Grill, susține că avem de-a face cu ”o măsură care răspunde, cel puțin în România, la momentul actual, unei probleme inexistente. Ba chiar, în contextul lipsei noastre de educație, poate genera noi provocări, pentru că, în ipoteza în care mergi la un restaurant și iei mâncare la pachet în recipientul propriu, responsabilitatea mea actuală, referitoare la siguranța sanitară a recipientului, dispare și îți revine ție. Prin urmare, dacă te îmbolnăvești, nu mai poți da vina pe mine”.

Regulamentul (UE) 40/2025 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje se va aplica direct în toate statele membre ale Uniunii Europene, însă rămâne de văzut în ce măsură legislația sanitară autohtonă va necesita modificări.