Salariata este cea care trebuie să anunțe angajatorul despre graviditate - asta, dacă vrea să beneficieze de o serie de drepturi suplimentare, aduse de însăși starea de graviditate, la locul de muncă. Mai departe însă, odată ce primește notificarea și documentul medical ce atestă faptul că salariata e gravidă, angajatorul are la rândul său unele formalități de îndeplinit și pe care, dacă „nu le bifează”, riscă o amendă de până la 5.000 de lei. Citește articolul
Scopul mecanismului Kurzarbeit și modul său de funcționare nu pot fi compatibile cu efectuarea muncii suplimentare de către angajații pentru care se aplică reducerea timpului de lucru. Dacă e necesară efectuarea mai multor ore de muncă decât cele stabilite, angajatorul ar trebui să reconfigureze repartizarea programului stabilit inițial. Citește articolul
În timp ce angajatorul nu este obligat și nu trebuie să se adreseze unei instanțe pentru a constata și sancționa abaterile disciplinare și nici pentru a modifica procedurile interne ori anumite documente, salariații se pot adresa angajatorului, instituțiilor cu atribuții de verificare, control și supraveghere sau chiar instanței pentru a-și apăra drepturile sau pentru a solicita constatarea și/sau sancționarea deciziilor pe care le consideră a fi nelegale și/sau netemeinice. Citește articolul
În contextul în care guvernele caută soluții pentru a preveni și combate efectele pandemiei de COVID-19, discuțiile au ajuns în zona relațiilor de muncă, fiind din ce în ce mai des invocate limitări ale accesului la muncă sau chiar posibile concedieri. Înainte de a trage orice concluzie, trebuie să amintim că cetățenii, salariați sau nu, au dreptul de a alege în privința oricărui act medical, iar consimțământul fiecărei persoane rămâne un element esențial. Altfel spus, fiecare cetățean are dreptul de a alege dacă se vaccinează sau nu. Citește articolul
Prelungirea stării de alertă presupune și menținerea în continuare a două obligații impuse angajatorilor în ultimele luni: trecerea la munca de acasă, unde se poate, precum și decalarea programului la firmele mai mari. În continuare, de asemenea, a rămas în picioare excepția privitoare la contractele și acordurile colective de muncă - chiar dacă expiră în acest timp, își păstrează valabilitatea în condițiile stării de alertă. Citește articolul
Având în vedere recentele accidente de muncă cu largă acoperire în mass media, angajatorii din domeniul construcțiilor ar trebui să se aștepte la o intensificare a controalelor desfășurate de inspectorarele teritoriale de muncă (ITM-uri). De fapt, așa cum subliniază autoritățile, acestea oricum și-au propus să verifice mai des șantierele în 2021. Citește articolul
În cazul în care angajatorul a suferit un prejudiciu cauzat de mai mulți salariați, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabilește în raport cu măsura în care fiecare a contribuit la producerea sa. Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabilește proporțional cu salariul său net de la data constatării pagubei și, atunci când este cazul, și în funcție de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar. Citește articolul
Absențele nemotivate se scad din vechime, potrivit Codului muncii, pot fi motiv suficient de demarare a unei cercetări disciplinare, dar angajatorul mai poate și să decidă suspendarea contractului de muncă pe acest motiv. Totuși, pentru asta trebuie să-și fi stabilit dinainte, la nivel contractual sau în regulamentul intern, condițiile în care o poate face. Citește articolul
O interpretare eronată sau chiar forțată a dispozițiilor unui act normativ prin care s-au prevăzut anumite sporuri, poate conduce la situația în care, ulterior încasării sumelor respective, salariații sunt obligați să le restituie. Chiar dacă nu e vina angajatului și nu se pune problema bunei sale credințe, restituirea trebuie făcută pentru că vorbim de sume încasate necuvenit. Discuția este însă ușor diferită între situația celor ce lucrează la privat și a celor ce lucrează la stat. Citește articolul
În Codul administrativ, acolo unde sunt reglementate raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, există o problemă de discriminare identică uneia care se regăsea până acum ceva vreme și în Codul muncii, dar pe care legiuitorul român încă nu a rezolvat-o în mod similar: dacă vor să rămână în activitate la fel ca bărbații, până la 65 de ani, funcționarele ar trebui să-și poată exprima opțiunea liber în acest sens și fără să aibă nevoie de aprobarea conducătorului instituției sau autorității. Citește articolul