„Employee sharing”, adică ideea de contract de muncă cu mai mulți angajatori nu există la acest moment în Codul muncii, angajatorii neputând fi împărțiți, în baza aceluiași contract, în aceleași condiții, de doi sau mai mulți angajatori. Astfel de contracte ar urma să fie reglementate însă, urmând să funcționeze, de exemplu, în cadrul grupurilor de întreprinderi, potrivit unei propuneri legislative înregistrate în mai la Senat și care a fost azi adoptată de senatori. Aceeași propunere ar mai include în Codul muncii, dacă va fi adoptată și la deputați, ideea de contract de muncă la cerere, care ar reglementa astfel munca fără obligație de continuitate, ci doar pe bază de comandă. Iată principalele prevederi ale propunerii, precum și o scurtă opinie, la prima vedere, asupra reglementării conținute: Citește articolul
Pentru a putea menține beneficiul fiscal din OUG 67, angajatorii trebuie să și mențină nivelul salariului la valoarea de 2.750 de lei, astfel că nicio mărire nu poate fi operată fără riscul pierderii beneficiului până la final de an. Citește articolul
Când angajatul își înaintează demisia, angajatorul are dreptul să renunțe total sau parțial la perioada de preaviz - care, în fond, e dreptul său aici, fiind o perioadă în care mai poate beneficia de munca angajatului ce vrea să plece. Dacă alege să renunțe la preaviz și să-l lase pe angajat să plece mai devreme, nu înseamnă că vorbim de o încetare a contractului individual de muncă (CIM) prin acordul părților, ci tot prin demisie. Citește articolul
Obligația de a ține evidența orelor de lucru nu a fost scoasă niciodată pentru microîntreprinderile cu puțini angajați, iar abrogarea OUG 37, pe 6 octombrie, nu a făcut să redevină obligatorii pontajele, ci doar a eliminat un document pe care firmele trebuia să-l prezinte inspectorilor în caz de control. Citește articolul
O propunere legislativă ce vizează introducerea în Codul muncii a mecanismului Kurzarbeit pentru anumite domenii de activitate și indemnizația pentru profesioniștii cu activitatea întreruptă, în limita a 75% din salariul mediu brut, pentru viitoarele stări de urgență/alertă/asediu sau alte situații excepționale se îndreaptă acum spre Camera Deputaților, după ce luni a trecut de votul senatorilor. În prezent, cele două mecanisme de sprijin pentru angajatori și profesioniști se regăsesc în acte normative separate de cadrul legislativ al relațiilor de muncă. Citește articolul
Un contract de muncă cu zero ore, în care angajatul să vină să lucreze doar la cererea angajatorului, dacă vrea asta și pentru orele lucrate urmând să fie remunerat, proporțional, ca și cum ar fi lucrat cu contract cu normă întreagă comparabil - aceasta e una dintre propunerile de modificare a Codului muncii pe care o regăseam în vară înregistrată la Senat și care ar fi modificat noțiunea de contract cu normă parțială astfel încât să intre și contractele cu zero ore. Propunerea nu va ajunge însă nici să fie discutată în prima Cameră, întrucât a fost retrasă recent. Citește articolul
Din punct de vedere juridic, fișa postului face parte din contractul individual de muncă și, după o perioadă în care o parte dintre salariați, cei ai microîntreprinderilor, au avut un contract incomplet, acest element redevine obligatoriu pentru toți salariații. Și pentru că acest aspect pare uneori încă neclar, deși s-au scris mai multe articole pe acest subiect, s-a discutat și s-a tot dezbătut subiectul, probabil că n-ar fi rău să-l analizăm folosind exemple și cuvinte simple.
Citește articolulÎn categoria accidentelor de muncă, așa cum sunt definite de Legea SSM, intră și unele evenimente care nu se produc ca urmare a prestării efective de activitate: cum ar fi deplasarea înspre ieșirea din unitate, accidente petrecute în timpul pauzelor de masă sau când lucrătorii se află la baie. Și în aceste situații, angajatorii trebuie să cerceteze accidentele și să le comunice mai departe, în funcție de efectele lor, inspectorilor teritoriali de muncă, asigurătorului sau chiar poliției. Citește articolul
Diferențele între principalele obligații ale angajatorilor în funcție de numărul de angajați sunt destul de puține. Firmele trebuie să le întocmească tuturor aceleași acte la angajare, trebuie să folosească Revisalul chiar dacă au unul sau o sută de angajați, chiar dacă unii sunt cu normă întreagă și alții cu normă parțială, trebuie să aibă în vedere aceleași drepturi privind liberele angajaților, medicina muncii și altele asemenea. Citește articolul
Care sunt avantajele pe care legislația românească le permite companiilor prin care acestea ar putea să treacă de la abordarea potențialilor/ actualilor angajați cu o simplă ofertă salarială la oferte bazate pe un pachet de remunerare, format din salariu plus beneficii, și de ce angajații ar trebui să-și reconsidere cerințele faţă de angajatori?