Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Poate angajatorul să decidă că telemunca are loc exclusiv de la domiciliul salariatului?

Menționarea în contractul de muncă sau actul adițional al acestuia a adresei/adreselor de la care se prestează activitatea în telemuncă nu mai este necesară încă din primăvara acestui an, însă, dacă există justificare și telesalariatul este de acord, un angajator poate impune o anumită locație, dar nu sediul firmei, pentru telemuncă. Această situație ar putea fi necesară când salariatul are acces sau lucrează cu informații sensibile pentru companie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Deși nu există limitări legale exprese pentru cumulul contractelor full time, beneficiarii unor fonduri europene pot fi limitați în privința contractelor pe care le încheie

Chiar dacă nu există limitări expres prevăzute de lege pentru cumularea mai multor contracte cu normă întreagă, la angajatori diferiți, astfel de limitări pot să apară în practică. Un astfel de exemplu îl reprezintă limitările impuse prin proiectele cu finanțare europeană, unde cei care angajează ar fi putea fi forțați să respecte și condiții legate de cumulul de contracte în cazul celor pe care-i angajează. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cei 400 de lei pentru telemuncă în programul hibrid: Zilele de telemuncă se dovedesc în baza Revisal

Păstrarea pontajului pentru salariații care lucrează și în telemuncă și de la birou/sediu, alternativ sau în funcție de alte considerente, este esențial atunci când angajatorul acordă cei maximum 400 de lei pe lună pentru cheltuielile generate de telemuncă. De ce? Pentru că această sumă se acordă în funcție de numărul de zile muncite în afara biroului, iar angajatorii care nu țin pontajul și, astfel, nu pot oferi o statistică a orelor de telemuncă, în cazul unui control al Fiscului, riscă să piardă fix avantajul pe care aceste sume le pot oferi, respectiv exceptarea de la impozitul pe venit a acestor sume acordate salariaților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca suplimentară: Aspecte practice legate de remunerare și pontaje

Munca suplimentară este, în cazul multor domenii de activitate, multor firme, o regulă mai degrabă decât o excepție. Regimul legal al muncii suplimentare este adesea trecut parțial cu vederea sau ignorat complet, se plâng salariații. Principala problemă: munca e nerecompensată sau remunerarea ei vine foarte târziu ori este impusă, uneori chiar sub amenințarea desfacerii contractului de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorul nu poate reține din (ultimul) salariu contravaloarea obiectelor de inventar nepredate sau deteriorate

Conform Codului muncii, reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Numărul lucrătorilor străini care se pot angaja în acest an în România, dublat în mod oficial

Contingentul de lucrători străini (din afara Uniunii Europene, mai exact) ce pot fi angajați în acest an pe piața din România a fost stabilit la 50.000, potrivit unei hotărâri oficializate joi. Asta înseamnă o dublare a numărului stabilit în ultima zi din 2020. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cât din salariul angajatului înseamnă contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale și ce asigură aceasta

Dacă până acum câțiva ani eram obișnuiți cu o contribuție individuală pentru accidente de muncă și boli profesionale, situația stă diferit în prezent. Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) este singura contribuție socială datorată exclusiv de angajatori, însă aceasta înglobează patru dintre fostele contribuții sociale (cele pentru șomaj, concedii medicale, riscuri profesionale și creanțe salariale). Asta se întâmplă din 2018, când configurația taxelor salariale a suferit unele modificări importante și de când s-a stabilit că angajatorul doar reține și virează din brut impozitul și contribuțiile la pensii și sănătate, pentru că de datorat le datorează salariatul. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Putem vorbi de un accident de muncă dacă victima se afla în afara orelor de program sau nu avea raporturi de muncă cu firma?

Angajatorului îi revin obligații privind prevenirea accidentelor de muncă în orice situație. Faptul că un angajat se afla la locul de muncă în afara orelor de lucru sau că lucra peste program din proprie inițiativă ori că victima era un terț față de companie nu-l exonerează pe angajator de obligațiile sale din sfera sănătății și securității în muncă (SSM). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Testarea obligatorie a angajaților la locul de muncă: Când ar putea fi impusă, în ce condiții și care sunt facilitățile fiscale

Când angajații trebuie neapărat să vină la muncă, telemunca nefiind o opțiune, când aceștia refuză, indiferent de motiv, să se vaccineze, în contextul normelor privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, se poate pune problema unei testări periodice obligatorii a angajaților. Întrebarea e: pe banii cui? Pe ai angajatorului, care nu va trebui să scoată din buzunar taxele salariale aferente acelor cheltuieli, întrucât pe banii salariatului o atare obligație nu ar putea sta în picioare - decât dacă e impusă prin lege. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Specialistul răspunde

Compensarea cu timp liber a orelor suplimentare, la încetarea CIM, ar putea opera în timpul preavizului?

Când se apropie momentul încetării contractului de muncă, salariatul demisionar pune problema numeroaselor ore suplimentare pe care angajatorul nu le-a recompensat în niciun fel până la acel moment. De comun acord, angajatorul și salariatul demsionar decid ca, în perioada de preaviz, acesta să nu mai vină la muncă, deși e plătit, tocmai pentru a compensa cu timp liber acele numeroase ore neremunerate. Dar cât de legală este o atare convenție? Citește articolul