custodie comuna

Nu este vorba de o schimbare numai aici in forum.Ipoteza este viabila si poate fi exercitata in fapt de parinti daca se inteleg.
Legea prevede dreptul parintelui caruia nu i-a fost incredintat minorul de a mentine legaturi personale cu acesta.Aici, conform legii, se poate specula si ajunge la situatia in care parintii sa exercite in fapt drepturile parintesti aproape in mod egal.
La noi in tara judecatorii cenzureaza durata de timp pe care o are la dispozitie, spre exemplu, tatal copilului.Judecatorii au creat aceasta practica judiciara care se poate schimba.Si referitor la acest aspect, consider ca avocatii au un rol vital.
Nu trebuie sa uitam faptul ca judecatorii judeca pe ceea ce prezinta avocatii, argumente in fapt si in drept si de aceea avocatii vor avea un rol determinant in aceasta schimbare.Daca exista studii psihologice favorabile in sensul ca este in interesul suprem al minorului acest lucru, instantele de judecata nu se vor putea opune.Instantele vor ajunge in criza de argumente in motivarea hotararii daca motivele vor fi contrare pledoariei avocatului, probelor administrate in cauza si daca se vor prezenta studii psihologice favorabile. Acest lucru va determina pronuntarea unei hotarari netemeinice si in contrarietate cu interesul suprem al minorului si drept urmare se va putea desfiinta sau casa, dupa caz, hotararea in instantele superioare.
Oricum indicat este sa se obtina castig de cauza in fata primei instante chiar daca nu se va ajunge la o ,,custodie comuna" se poate ajunge la o custodie , spre exemplu, 60-70% mama si 40-30% tatal copilului.
Pe de alta parte, nu este nimic ilegal in a se exercita o custodie comuna de catre ambii parinti.Exista cazuri in care copilul sta mai mult cu bunicii decat cu parintii, desi minorul este incredintat mamei.
Depinde de la caz la caz.Parerea mea este se poate obtine o hotarare rezonabila pt tatal copilului daca se prezinta instantei argumente plauzibile si pertinente si se dovedeste ca este in interesul suprem al minorului acest lucru..

avocat Claudiu Lascoschi

Legaturi personale nu inseamna incredintare sau custodie cum vad ca i se spune aici. A exercita drepturile parintesti inseamna multe, nu numai a-ti vedea copilul. In esenta, a-ti vedea copilul este un mod de exercitare a drepturilor parintesti care are cea mai mica incarcatura de raspundere...
Restul drepturilor si obligatiilor parintesti inseamna devotament si raspundere foarte mari... inseamna efort, educatie, analize...
La noi insa oamenii cred ca, daca ai copil, poti sa nu muncesti... Asta ce inseamna? Cum pot eu educa un copil in spiritul societatii de azi daca am custodie comuna (spre exemplu) cu tatal sau care nu munceste? Ca nu vrea, treaba lui... Cum ii spun eu acelui copil sa fie responsabil, sa-si faca temele, sa mearga la munca? Oricand imi va zice ca nu e nevoie, uite la tati... :D

Este normal ca judecatorii sa cenzureze timpul pe care tatal il are cu copilul (sau mama, adica acel parinte caruia nu ii e incredintat minorul), este spre binele sau. Pentru o siguranta si stabilitate psihica, un copil trebuie sa aiba un program destul de clar si regulat, nu sa plece in oras cand e timp de teme si tot asa... Asta ii dauneaza...
Singurul motiv pentru care timpul petrecut cu minorul e limitat este acesta: interesul copilului...
Nu este permis sa plece copilul de la scoala si sa se gandeasca:"Azi la care casa ma duc? Azi sunt la mama sau la tata?", caci in aceste situatii mai mult dauneaza minorului mentinerea relatiei cu parintii.

Nu exista studii psihologice favorabile ideii ca este in interesul suprem al copilului sa fie minge de ping-pong... Chiar in tarile in care este valabila ideea de incredintare comuna, parintii adesea ajung in instanta ca sa decida la ce facultate sa mearga pustiul lor... Si psihologii se pronunta clar impotriva acestui tip de joaca de-a soarecele si pisica intre parinti si copil...
Nu este ilegala custodia comuna, doar ca nu este legala... :O Ea nu este nicaieri prevazuta iar schimbarea incredintarii asa cum este ea reglementata in sistemult de drept romanesc inseamna schimbarea si a altor institutii juridice de drept civil ca domiciliul, de exemplu...
Unde are domiciliul un minor sub 14 ani, daca este incredintat 60% unui parinte si 40% celuilalt? :( Care dintre parinti semneaza cererea de inscriere la liceu? Daca nu sunt de acord, asta inseamna ca cei 60% ai unui parinte prevaleaza? Vor prevala mereu in fata celuilalt parinte? Atunci, inseamna ca doar parintele cu 60 de procente va exercita, singur, drepturile parintesti, de cate ori va vrea? Unde e atunci custodia comuna? :O

Un copil se poate si incredinta tatalui si sunt de acord, orice e in interesul minorului... Problema nu este ca instantele nu dau astfel de hotarari, ci ca unii parinti nu inteleg sa demonstreze acest interes al copilului.

In concluzie, in tarile unde exista custodia comuna primeaza interesul parintilor si nu al copilului. Sunt mentalitati insa unde acest concept functioneaza cu succes, dar nu cred ca societatea romaneasca este pregatita pentru asa ceva, pentru ca o confruntare continua intre parinti in detrimentul minorului nu-mi pare a fi o solutie... dar imi pare a fi efectul acestei custodii comune aplicate societatii noastre.

Nu este vorba de ,,dreptul la decizie" ci de dreptul de a sta efectiv cu minorul.
Probabil ca acest lucru nu il inteleg nici instantele.Aici au rolul avocatii de a da lamuriri instantelor dar ,,ei nu au timp".
Eu personal imi pot face timp pt asa ceva in sensul de a lamuri instantele care inteleg mult mai mult decat s-ar putea crede.

Legea nu prevede o limitare in timp a legaturilor personale cu minorul instanta neavand dreptul de a hotara decat motivat.
Cu privire la dreptul de decizie se pot judeca parintii, dar multi justitiabili nu isi permit mai mult de o judecata (intr-o instanta)si atunci lucrurile in practica se prezinta in acelasi fel de vreo 50 de ani.

Cat priveste imprejurarea de fapt, daca este sau nu in detrimentul minorului aceasta custodie comuna, partile prin avocati pot prezenta argumentari solide si in fiecare caz in parte instantele pot decide motivat in raport de interesul suprem al minorului, in functie de varsta,etc.
Studiile psihologice pot lamuri problema.In Romania nu avem specialisti de marca, dar in S.U.A. studii de specialitate.
Si cum psihologia nu tine cont de limba, rasa, etc, argumentele prezentate de psihologii de peste ocean pot fi favorabile in proces.E simplu.Nu trebuie decat sa sti cum sa prezinti lucrurile instantei.;) si sa stii cum sa folosescti argumentele.

avocat Claudiu Lascoschi

"Asa incat, acest lucru este posibil, teoretic si practic in acelasi timp, numai daca acel copil nu a fost incredintat nimanui. " Asta a spus avlil.
As dori sa va intreb cum si in ce conditii un copil poate sa nu fie incredintat unuia dintre parinti. Adica daca mama a cerut in cadrul procesului de divort copilul, instanta poate hotari sa nu-l dea nici ei, nici tatalui?
Va multumesc

Cazurile acestea sunt exceptionale... este vorba despre un cuplu necasatorit care se desparte... sau despre cuplu casatorit care se desparte numai in fapt, in drept ramanand casatoriti...
In procesul de divort, legea spune instantei ca e musai sa se pronunte si asupra incredintarii spre crestere si educare catre unul dintre parinti. Asa incat, nu se poate, in aceste imprejurari.
Instanta nu poate lasa copilul la voia intamplarii... in niciun caz. Situatiile de care vorbeam sunt numai cele in care nu se ajunge in fata instantei.
De aceea spun ca ideea de a exercita o custodie comuna asupra copilului nu e compatibila cu sistemul nostru de drept.

Claudiu, nu mai am cuvinte. Daca tu argumentezi instantei ca incredintarea spre crestere si educare inseamna numai petrecerea de timp cu minorul si nicidecum raspundere, luare de decizii, hotarari privinde scoala de urmat, programul zilnic, alimentatie si prieteni... Ramai la parerea ta si la felul in care sti sa argumentezi cu exemple din alte sisteme de drept care nu au legatura cu cel romanesc.
Personal, am lucrat cu psihologi buni si nu am intalnit avocati care sa nu aiba timp sa argumenteze in fata unei instante... dar... depinde ce fel de avocati ai cunoscut, fiecare dupa nivelul sau.
Iti doresc bafta!