Admitere INM august 2011

lucutel a scris:

eroare asupra substantei obiectului a.j.c:

a) se sanctioneaza cu nulitatea relativa, cu exceptia cazului in care victima erorii a executat, dupa incheierea actului, prestatia promisa;
b) nu poate exista in cazul partii lipsite de discernamant la incheierea actului
c) nu poate fi invocata in cazul actelor cu titlu oneros decat daca se dovedeste ca cealalata parte cunostea, la data incheierii actului, existenta erorii

in carte se precizeaza ca acesta grila e preluata de pe site ul inm

b

Patrick_ a scris:

lucutel a scris:

corect a
c- incorect. si eu am gresit la prima vedere. intr adevar nulitate relativa. dar poate fi invocata si de cumparatorul care s ar afla in eroare asupra motivului determinant, nu?

Eu cred ca se poate invoca numai de catre cumparator.
Vanzatorul nu pota invoca eroarea cu privere la obiectul vandut ci doar cu privire la prestatia cumparatorului care este pretul.
Cu privire la pret nu poate invoca o cauza falsa.

adevar grait ai!
prestatia cumparatorului e pretul asupra caruia nu se poate invoca cauza falsa.

greseala mea!

sim05 a scris:

lucutel a scris:

Patrick_ a scris:

rino83 a scris:

Patrick_ a scris:

Multumesc Rino. :)

N-ai pentru ce ! Sper sa fi inteles ideea, in pofida faptului ca formularea mea e cam defectuoasa !:)

Am inteles in ce caz se poate cere rezolutiunea daca nici o parte nu-si executa obligatia.
Iar in cazul actiunii pauliene, obligatiile din actul dintre debitor si tert trebuie sa se fi executat obligatoriu (cel putin cea a debitorului - cred), pt ca sa avem o fraudare a intereselor creditorului.

Oare daca obligatiile nu au fost executate, creditorul chirografar nu poate introduce actiune oblica prin care sa solicite fie executarea obligatiei, fie rezilierea contractului?

Ce interes ar avea , Sim , creditorul chirografar sa ceara executarea unui contract , daca acesta a fost facut in dezinteresul lui ? De aceea are la indemana actiunea pauliana , ca sa desfiinteze actul si nu sa ceara executarea lui. Pentru ca in cazul actiunii pauliene , creditorul chirografar trebuie sa dovedeasca ca debitorul lui , in mod fraudulos , isi micsoreaza patrimoniului in dauna dreptului de gaj general.
Si revin asupra situatiei , in care actiunea pauliana , poate fi ceruta , nu numai cand s-a executat obligatia , ci si atunci cand exista actul juridic incheiat , fara executarea obligatiei , conditia de baza fiind dovedirea fraudei debitorului ( in cazul actelor gratutite ) si a tertului ( in cazul actelor cu titlu oneros ) . Ori intentia partilor se poate cunoaste din insusi actul incheiat intre ei ( consimtamantul cu privire la clauzele contractuale si efectele juridice urmarite ) , nu trebuie sa astepti executarea contractului .

In aceste conditii la grila INM , c) nu este corect pentru ca in cazul actiunii pauliene este posibila rezolutiunea fara executarea obligatiilor ( creditorul fiind un tert fata de contract , si nu il intereseaza executarea , ci actul sa nu fie executat ) de aceea cere desfiintarea lui,.

Eu cred ca ar trebui sa intereseze executarea obligatiilor.
Daca de ex la o donatie, bunul nu e predat, se pot crea premisele unei simulatii si atunci se poate introduce o actiune in simulatie.
Daca e incheiat un ctr de v-c cu privire la un bun, iar pretul pe care ar tb sa il plateasca tertul l-ar indestula pe creditorul chirografar, de ce sa nu introduca actiune pt a-l obliga pe tert sa plateasca pretul?

isis23 a scris:

In aceste conditii la grila INM , c) nu este corect pentru ca in cazul actiunii pauliene este posibila rezolutiunea fara executarea obligatiilor ( creditorul fiind un tert fata de contract , si nu il intereseaza executarea , ci actul sa nu fie executat ) de aceea cere desfiintarea lui,.

Daca ambele actiuni se pot exercita in cazul in care obligatiile partilor nu se executa, varianta c) ar fi corecta daca ar fi negata.. De fapt daca nu ar avea negatie. :D