ACCES PREMIUM

Propunere: Contractele de muncă vor putea fi semnate şi electronic

Contractele de muncă, actele adiţionale sau alte documente de ţin de relaţia de muncă, precum şi dovada de realizare a instruirii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM) vor putea fi semnate şi cu semnătura electronică, pe lângă cea olografă, potrivit unei propuneri legislative înregistrate recent la Senat. Prevederile propunerii sunt similare cu cele menţionate într-un proiect de OUG lansat în decembrie 2020 care nu a mai ajuns să fie adoptat. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Sinteză

Ce trebuie să știi despre semnătura electronică, având în vedere că noile buletine vor conține una - valoarea juridică, recunoașterea în alte state și aspecte tehnice

S-a mai făcut un pas către viitoarele cărți de identitate (CI): Legea nr. 162/2020 prevede că buletinul electronic va permite inclusiv folosirea semnăturii electronice. Practic, va fi mult mai ușor să ne autentificăm online la instituții, să semnăm documente pe care să le transmitem prin Internet, să depunem acte și formulare oficiale. Sună bine în teorie, dar semnătura electronică este un domeniu destul de complex. Am pus cap la cap legislația și bunele practici din domeniu și vă oferim acest ghid care să vă ajute să înțelegeți mai bine ce presupune utilizarea unei semnături electronice. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cum îți dai seama dacă o semnătură electronică este sau nu de încredere

Recent, Guvernul a stabilit că semnătura electronică avansată devine echivalentul semnăturii de mână, în relația cu statul, după ce până acum numai semnătura electronică calificată avea valoare de semnătură de mână. În acest context, explicăm ce condiții trebuie să îndeplinească fiecare tip de semnătură și cum se poate verifica dacă cea avansată și cea calificată sunt de încredere. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Guvernul a stabilit prin OUG că, în relația cu statul, semnătura electronică avansată are valoare de semnătură de mână

Mai nou, instituțiile și autoritățile publice sunt obligate să primească de la firme și persoanele fizice documentele semnate electronic, conform unei recente ordonanțe de urgență. În acest sens, s-a stabilit că documentele cu semnătură electronică avansată au valoare de înscrisuri sub semnătură privată, adică acte semnate de mână. Până acum, numai semnătura electronică calificată era considerată echivalentul semnăturii de mână, semnătura electronică avansată și cea simplă având anumite caracteristici din care derivă un nivel mai scăzut de încredere. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ce diferențe sunt între cele trei tipuri de semnături electronice și de ce numai una dintre ele e echivalentă cu semnătura de mână

Există trei tipuri de semnături electronice, conform legislației în vigoare: semnătura simplă, semnătura avansată și semnătura calificată. În practică, acestea asigură niveluri diferite de securitate și recunoaștere pentru persoana care le folosește în relațiile sale cu alte persoane sau entități (firme sau instituții publice). Din acest motiv, cele trei tipuri de semnături electronice nu pot fi considerate egale și trebuie folosite în funcție de riscul asociat documentelor ce trebuie semnate. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Toate tipurile de semnături electronice ar putea căpăta aceeași valoare legală. Consecințele pot fi grave

Toate tipurile de semnături electronice, indiferent dacă sunt emise sau nu în concordanță cu legislația europeană, ar putea căpăta exact aceeași valoare legală. Cu alte cuvinte, oricare dintre ele va fi considerată echivalentul semnăturii de mână, ceea ce ar crește riscul de fraudare. Măsura este prevăzută de două proiecte de legi din Parlament, care, dacă ar ajunge să se aplice, ar însemna că aproape oricine ar putea emite semnături electronice pe care să le folosească ilegal în numele altor persoane. În plus, cele două proiecte contravin normelor europene. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Semnătura electronică va putea beneficia de o recunoaștere mai extinsă, în curând, în legislația internă

La acest moment, se află în dezbatere în Parlament o propunere legislativă privind semnătura electronică. Principalele modificări aduse de proiectul de lege vizează: acordarea de efecte juridice tuturor tipurilor de semnătură electronică; acordarea de efecte similare semnăturii olografe (cea de mână) cel puțin pentru semnătura calificată; multiplicarea mijloacelor de identificare a unei persoane; definirea nivelurilor de autentificare în ceea ce privește accesarea serviciilor online furnizate de autorități publice; introducerea unui sigiliu (diferit de semnătura electronică) pentru identificarea persoanelor juridice. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Semnătura electronică: În relațiile de business, firmele pot semna electronic contractele și facturile

Dacă folosesc semnătura electronică în relațiile lor cu partenerii de afaceri, companiile se pot bucura de două mari avantaje: reducerea costurilor și eficientizarea activității. Practic, dispar costurile implicate de folosirea documentelor fizice, cum ar fi tipărirea, arhivarea și depozitarea, iar firmele pot semna mult mai repede, ușor și sigur contracte și facturi. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Înscrisurile electronice: Ce condiții vor trebui să îndeplinească pentru a produce efecte juridice

Înscrisurile electronice vor avea încorporate, atașate sau asociate semnături electronice avansate sau calificate, de la caz la caz, potrivit unui proiect de act normativ pus recent în dezbatere publică de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI). Proiectul în dezbatere va înlocui complet actualul cadru legal al semnăturilor electronice, iar condițiile în care documentele electronice vor produce efecte juridice se vor schimba. O noutate absolută a proiectului va fi ideea de sigiliu electronic. Citește articolul