ACCES PREMIUM
Clarificări
Contractele de muncă, actele adiţionale ale acestuia sau orice alte documente folosite în domeniul relaţiilor de muncă, pot fi semnate şi electronic, avansat sau calificat, după ce joi a fost oficializată o OUG care introduce această prevedere în Codul muncii. Înscrisurile în relaţiile de muncă vor putea să fie semnate, în continuare, şi de mână, dacă angajatorul sau salariatul preferă acest lucru, însă ambele părţi trebuie să aibă acelaşi tip de semnătură pe documente.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Clarificări
De-acum, angajatorul şi salariatul pot opta să folosească la încheierea contractului individual de muncă sau a actelor adiţionale semnătura electronică, ceea ce presupune că angajatul nu trebuie să se mai deplaseze până la sediul firmei pentru a face acest lucru. Totuşi, intrarea în vigoare a OUG 36/2021, ce cuprinde aceste prevederi, nu înseamnă că de-acum încolo toate documentele ce ţin de relaţiile de muncă trebuie semnate doar electronic (se va poate folosi în continuare semnătura olografă la fel de bine) sau că salariaţii vor fi obligaţi să îşi achiziţioneze aceste tipuri de semnături.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ordonanța care permite semnarea electronică a tuturor documentelor din sfera relațiilor de muncă a apărut aseară în Monitorul Oficial. Potrivit documentului, toate actele de muncă pot fi semnate fie cu semnătura electronică avansată, fie cu semnătura electronică calificată. În plus, cele două tipuri de semnături electronice pot fi folosite și în relația cu autoritățile, atunci când vine vorba de domeniul muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contractele de muncă, actele adiţionale sau alte documente de ţin de relaţia de muncă, precum şi dovada de realizare a instruirii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM) vor putea fi semnate şi cu semnătura electronică, pe lângă cea olografă, potrivit unei propuneri legislative înregistrate recent la Senat. Prevederile propunerii sunt similare cu cele menţionate într-un proiect de OUG lansat în decembrie 2020 care nu a mai ajuns să fie adoptat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Sinteză
S-a mai făcut un pas către viitoarele cărți de identitate (CI): Legea nr. 162/2020 prevede că buletinul electronic va permite inclusiv folosirea semnăturii electronice. Practic, va fi mult mai ușor să ne autentificăm online la instituții, să semnăm documente pe care să le transmitem prin Internet, să depunem acte și formulare oficiale. Sună bine în teorie, dar semnătura electronică este un domeniu destul de complex. Am pus cap la cap legislația și bunele practici din domeniu și vă oferim acest ghid care să vă ajute să înțelegeți mai bine ce presupune utilizarea unei semnături electronice.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Recent, Guvernul a stabilit că semnătura electronică avansată devine echivalentul semnăturii de mână, în relația cu statul, după ce până acum numai semnătura electronică calificată avea valoare de semnătură de mână. În acest context, explicăm ce condiții trebuie să îndeplinească fiecare tip de semnătură și cum se poate verifica dacă cea avansată și cea calificată sunt de încredere.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Mai nou, instituțiile și autoritățile publice sunt obligate să primească de la firme și persoanele fizice documentele semnate electronic, conform unei recente ordonanțe de urgență. În acest sens, s-a stabilit că documentele cu semnătură electronică avansată au valoare de înscrisuri sub semnătură privată, adică acte semnate de mână. Până acum, numai semnătura electronică calificată era considerată echivalentul semnăturii de mână, semnătura electronică avansată și cea simplă având anumite caracteristici din care derivă un nivel mai scăzut de încredere.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Există trei tipuri de semnături electronice, conform legislației în vigoare: semnătura simplă, semnătura avansată și semnătura calificată. În practică, acestea asigură niveluri diferite de securitate și recunoaștere pentru persoana care le folosește în relațiile sale cu alte persoane sau entități (firme sau instituții publice). Din acest motiv, cele trei tipuri de semnături electronice nu pot fi considerate egale și trebuie folosite în funcție de riscul asociat documentelor ce trebuie semnate.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Toate tipurile de semnături electronice, indiferent dacă sunt emise sau nu în concordanță cu legislația europeană, ar putea căpăta exact aceeași valoare legală. Cu alte cuvinte, oricare dintre ele va fi considerată echivalentul semnăturii de mână, ceea ce ar crește riscul de fraudare. Măsura este prevăzută de două proiecte de legi din Parlament, care, dacă ar ajunge să se aplice, ar însemna că aproape oricine ar putea emite semnături electronice pe care să le folosească ilegal în numele altor persoane. În plus, cele două proiecte contravin normelor europene.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La acest moment, se află în dezbatere în Parlament o propunere legislativă privind semnătura electronică. Principalele modificări aduse de proiectul de lege vizează: acordarea de efecte juridice tuturor tipurilor de semnătură electronică; acordarea de efecte similare semnăturii olografe (cea de mână) cel puțin pentru semnătura calificată; multiplicarea mijloacelor de identificare a unei persoane; definirea nivelurilor de autentificare în ceea ce privește accesarea serviciilor online furnizate de autorități publice; introducerea unui sigiliu (diferit de semnătura electronică) pentru identificarea persoanelor juridice.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Lucia Tozaru 
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
George Hari Popescu 
avocatnet.ro 
Alexandros Bakos