Legislația muncii permite în acest moment ca orice document dintre angajat și angajator să fie semnat electronic, prin intermediul unei semnături calificate sau avansate. Deși par similare, cele două tipuri de tehnologii au din perspectivă tehnică caracteristici diferite și asigură niveluri distincte de securitate și recunoaștere legală. În timp ce semnătura calificată este echivalentul implicit al semnăturii olografe, fiind recunoscută ca atare din punct de vedere legal în orice stat din UE, semnătura avansată are o recunoaștere limitată, fiind necesară dovedirea ei, iar companiile care aleg acest tip de semnare în relația cu angajații lor trebuie să își ia măsuri suplimentare pentru a se asigura că semnările respective sunt valabile și pot fi demonstrate și la ani distanță de la momentul în care actele de muncă au fost semnate. Citește articolul
O semnătură electronică bazată pe certificat digital calificat are aceeași valoare juridică cu aceea olografă, adică semnătura de mână a unei persoane. Doar că modul cum „funcționează” semnătura electronică face ca documentul semnat cu aceasta să fie valabil în acest sens doar dacă se află în mediul electronic, nu și dacă este imprimat. Citește articolul
Angajații nu pot fi obligați să folosească semnătura electronică și, cu atât mai puțin, dacă sunt de acord în principiu cu ea, nu pot fi obligați să-și procure serviciul de semnare electronică pentru semnarea actelor la locul de muncă. Nici chiar în acele firme unde firma va achiziționa serviciul și va dori să acorde tuturor semnătură electronică, aceasta nu va putea fi impusă. Cum ar trebui însă firmele să privească aceste cheltuieli pentru angajați - se datorează sau nu impozit și contribuții sociale pentru aceste beneficii? Citește articolul
Folosirea semnăturii electronice de către angajat și angajator în documentele ce țin de raportul de muncă nu poate fi o chestiune doar faptică: ambele părți decid să o folosească, angajatorul decide chiar să suporte toate costurile, să zicem, iar de luna viitoare toate documentele se semnează în acest fel. Modul de folosire a semnăturii trebuie detaliat, la nivel scris, trebuie asumat de ambele părți și e foarte importantă precizarea scrisă că folosirea semnăturii electronice nu e obligatorie. Citește articolul
Faptul că acum avem în Codul muncii specificată posibilitatea de a folosi semnătura electronică în raporturile de muncă nu obligă nici pe angajator, nici pe angajat să o folosească. Un angajator va putea folosi cu unii dintre angajați semnătura electronică și cu alții va putea continua să folosească semnătura olografă, neexistând niciun impediment să le folosescă concomitent. Citește articolul
Codul muncii prevede, de curând, că semnătura electronică (avansată sau calificată, însoţită de marca temporală) este echivalentă cu cea olografă în toate actele ce ţin de relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat, însă cei care vor să înceapă să o folosească trebuie, mai întâi, să treacă în documentele interne posibilitatea utilizării ei. Citește articolul
Teancul de foi care trebuie semnate de angajatori şi salariaţi ar putea deveni istorie, de când semnătura electronică se poate utiliza în documentele şi înscrisurile din domeniul relaţiilor de muncă, conform modificărilor aduse recent Codului muncii, prin OUG 36/2021. Actul normativ stabileşte şi că toate documentele, pe care Codul muncii le prevede că trebuie să existe în format scris, sunt recunoscute şi valabile dacă sunt create electronic şi au o semnătură electronică avansată sau calificată. Citește articolul
Contractele de muncă, actele adiţionale ale acestuia sau orice alte documente folosite în domeniul relaţiilor de muncă, pot fi semnate şi electronic, avansat sau calificat, după ce joi a fost oficializată o OUG care introduce această prevedere în Codul muncii. Înscrisurile în relaţiile de muncă vor putea să fie semnate, în continuare, şi de mână, dacă angajatorul sau salariatul preferă acest lucru, însă ambele părţi trebuie să aibă acelaşi tip de semnătură pe documente. Citește articolul
De-acum, angajatorul şi salariatul pot opta să folosească la încheierea contractului individual de muncă sau a actelor adiţionale semnătura electronică, ceea ce presupune că angajatul nu trebuie să se mai deplaseze până la sediul firmei pentru a face acest lucru. Totuşi, intrarea în vigoare a OUG 36/2021, ce cuprinde aceste prevederi, nu înseamnă că de-acum încolo toate documentele ce ţin de relaţiile de muncă trebuie semnate doar electronic (se va poate folosi în continuare semnătura olografă la fel de bine) sau că salariaţii vor fi obligaţi să îşi achiziţioneze aceste tipuri de semnături. Citește articolul
Din proiectul care ar putea fi curând adoptat cu privire la semnarea electronică a actelor de muncă lipsesc unele lămuriri esențiale în special pentru salariați, care nu sunt, poate, la fel de familiarizați cu mecanismul acestor semnături așa cum sunt profesioniștii. De pildă, salariaților ar trebui să li se spună, încă din textul de lege, care e echivalența cu semnătura de mână. Nu se înțelege foarte clar cine din firmă semnează, iar procedura pentru salariați de obținere a semnăturii ar trebui simplificată, cu atât mai mult dacă ne gândim la anumite categorii socio-profesionale. Citește articolul