ACCES PREMIUM
O bună parte din mărfurile de origine rusă sunt supuse în prezent diverselor restricții, intrarea lor pe piața din Uniunea Europeană fiind interzisă. Cu toate acestea, există și excepții. Mai precis, mărfuri care pot fi importate în continuare, chiar dacă au origine nepreferențială rusă (de exemplu, semifabricate/materii prime pentru industria siderurgică). Atât restricțiile, cât și excepțiile aplicabile diverselor mărfuri pot fi identificate de către importatori prin consultarea bazei de date TARIC, pornind de la codul tarifar din Nomenclatura Combinată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Reprezentanții Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au un drept legal de a cere unui contribuabil informații despre partenerii săi de afaceri, așa cum prevede Codul de procedură fiscală. Amintim această chestiune în contextul unor noutăți recente ce implică acordarea de informații de către terți.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contractul și legislația aplicabilă sunt cele două elemente în funcție de care companiile pot să invoce existența unui caz de forță majoră, dar, mai ales, să stabilească dacă sancțiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană reprezintă o astfel de situație. De ce este important de știut? Forța majoră atrage, după caz, încetarea de drept a valabilității contractelor semnate, dacă suntem în prezența unei imposibilități totale și definitive de executare a obligațiilor asumate, respectiv suspendarea executării obligațiilor contractuale, dacă imposibilitatea de executare este doar temporară. Cum este definită, deci, forța majoră și ce o deosebește de cazurile fortuite sau de situațiile de impreviziune? Ce trebuie să facă operatorii economici care sunt în prezența unui caz de forță majoră?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
După ce la 1 februarie 2022 s-a permanentizat formal rambursarea TVA-ului cu control ulterior, ca regulă generală, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a venit cu o procedură nouă de rambursare a taxei. Cu ocazia asta, amintim că verificarea se face anticipat atunci când ANAF deține informații că pentru un solicitant există riscul de rambursare necuvenită, regulile de urmat în această situație fiind prinse în procedura nouă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Conformarea companiilor pe legislația din domeniul prevenirii spălării banilor a devenit tot mai complexă în ultimii ani, societățile fiind obligate să își dezvolte metodologii proprii prin care să identifice şi să evalueze riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului atât la nivelul clientelei serviciilor şi produselor oferite, cât şi la nivelul întregii activităţi desfăşurate. Societățile sunt obligate să își monitorizeze partenerii de afaceri și relațiile comerciale derulate cu aceștia, ca să se asigure că tranzacțiile nu sunt folosite ca paravan pentru practici ilicite, astfel că recunoașterea faptelor de spălare de bani devine esențială pentru a permite companiilor să își respecte obligațiile impuse de legislație.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În condițiile în care firmele se confruntă cu diverse probleme financiare, pe fondul pandemiei de coronavirus, opțiunile juridice și fiscale de recuperare a creanțelor au devenit o preocupare esențială în acest sens. Astfel, vă prezentăm în continuare principalele aspecte de luat în calcul cu privire la recuperarea datoriilor. De la calea amiabilă, la procedurile judiciare, executarea silită și procedura insolvenței, iată tot ce trebuie să știi dacă ai bani de recuperat de la partenerii de afaceri sau de la Fisc.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Firmele care au parteneri de afaceri cu sediul în afara României își pot recupera creanțele internaționale fie folosind somația europeană de plată, fie cu ajutorul procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă. Cu toate acestea, spun specialiștii, somația europeană de plată rămâne cea mai eficientă modalitate de recuperare a datoriilor de la partenerii de afaceri din Uniunea Europeană.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul pandemiei de coronavirus, firmele care nu reușesc să se înțeleagă în mod amiabil cu partenerii de afaceri și care decid să apeleze la diverse modalități de recuperare a datoriilor de la aceștia (precum procedurile judiciare, arbitrajul, executarea silită, dar și procedura insolvenței) trebuie să ia în calcul, în momentul luării unei astfel de decizii, și diferența dintre insolvență și insolvabilitate. Mai exact, trebuie să țină cont de faptul că, în procedura de insolvență, nu se verifică insolvabilitatea (adică situația în care pasivul unui contribuabil e mai mare decât activul acestuia). Insolvența înseamnă pur și simplu că o firmă nu are disponibilități bănești, adică bani în conturi sau în casă, fără a lua în calcul ce alte active ar avea, pe care le-ar putea valorifica într-un fel sau altul.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Parteneriatele de afaceri se bazează pe o relație de încredere reciprocă între părți. Această încredere dispare în cazul nerespectării obligațiilor contractuale, situație întâlnită cu atât mai adesea în contextul pandemiei de coronavirus, care a creat multiple dificultăți financiare firmelor. Astfel, într-un asemenea caz, creditorii încep să se orienteze către opțiunile juridice pe care le au la îndemână pentru a-și recupera datoriile de la partenerii de afaceri aflați în dificultate și, cu toate că varianta de preferat ar fi calea amiabilă, se întâmplă des ca, în practică, aceasta să nu dea roade. De aceea, modalitatea cea mai indicată de recuperare a datoriilor de la partenerii de afaceri, atunci când nu se poate ajunge la o înțelegere amiabilă, o reprezintă, potrivit specialiștilor, ordonanța de plată, ca una dintre cele mai ieftine variante disponibile. Vă prezentăm în continuare care sunt condițiile esențiale pentru introducerea unei cereri de emitere a unei ordonanțe de plată și ce alte aspecte importante trebuie luate în calcul atunci când se are în vedere apelarea la această opțiune.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pandemia de coronavirus a determinat o serie de incertitudini în parteneriatele de afaceri, astfel că din ce în ce mai multe firme caută soluții de recuperare cât mai rapidă a datoriilor. În acest sens, principalele proceduri de recuperare a creanțelor pentru care se poate opta sunt, în afară de calea amiabilă, procedurile judiciare, arbitrajul, executarea silită, dar și procedura insolvenței. Trecem în continuare în revistă principalele modalități de recuperare a creanțelor, astfel cum se prezintă acestea, ca importanță, în opinia specialiștilor, proceduri la care se poate apela atunci când creditorii nu reușesc să obțină, în mod amiabil, o înțelegere cu debitorul în scopul recuperării datoriilor.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
EY Romania 
Alexandru Boiciuc 
Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL 
Biriș Goran 
Anca Cernat 
