ACCES PREMIUM
Curtea de Apel București suspendă în mod definitiv o serie de decizii de înregistrare din oficiu, de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), a unor sedii permanente și sedii fixe pentru mai multe societăți nerezidente, parte a unor grupuri de societăți multinaționale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
A apărut în România un nou sistem de autorizare a investițiilor străine realizate de persoane din afara Uniunii Europene, începând cu 18 aprilie 2022. Deși un sistem de evaluare al acestor operațiuni exista încă din 2012, noua reglementare (realizată prin OUG 46/2022) crește gradul de complexitate al procedurii, fără a aduce -- cel puțin pentru moment, în lipsa unor norme de aplicare -- vreun beneficiu suplimentar. În schimb, amenzile ajung până la 10% din cifra de afaceri realizată în anul anterior la nivel mondial.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), prin menținerea unei hotărâri a unei instanțe de fond, a confirmat că orice înlăturare de către organele fiscale a regimului suspensiv de accize din cauza neîndeplinirii unor cerințe de formă aduce o atingere principiului proporționalității scopului urmărit. Prin urmare, ICCJ a certificat că lipsa unui document administrativ de însoțire nu a împiedicat organele fiscale să efectueze controlul fiscal și să stabilească modalitatea în care bunurile au circulat între cele două antrepozite, ba chiar au putut să stabilească în mod indubitabil că livrările respective au avut loc și că nu a existat vreun prejudiciu pentru stat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Practică abuzivă
Nu de puține ori, în cadrul inspecțiilor fiscale sunt stabilite atât obligații fiscale suplimentare în sarcina contribuabililor, dar sunt aplicate şi amenzi contravenționale, pentru neîndeplinirea unor obligații declarative sau de plată. Este, însă, legală amendarea contribuabililor, mai ales în condițiile în care există un interval mare de timp (câțiva ani) între momentul neîndeplinirii obligațiilor și aplicarea amenzii? Ce pot face contribuabilii?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contractul și legislația aplicabilă sunt cele două elemente în funcție de care companiile pot să invoce existența unui caz de forță majoră, dar, mai ales, să stabilească dacă sancțiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană reprezintă o astfel de situație. De ce este important de știut? Forța majoră atrage, după caz, încetarea de drept a valabilității contractelor semnate, dacă suntem în prezența unei imposibilități totale și definitive de executare a obligațiilor asumate, respectiv suspendarea executării obligațiilor contractuale, dacă imposibilitatea de executare este doar temporară. Cum este definită, deci, forța majoră și ce o deosebește de cazurile fortuite sau de situațiile de impreviziune? Ce trebuie să facă operatorii economici care sunt în prezența unui caz de forță majoră?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Modificările punctuale realizate în decursul ultimului an și jumătate asupra unor dispoziții ale Codului de procedură fiscală și a actelor normative conexe au condus la situația în care o autoritate fără atribuții de administrare, control și stabilire a creanțelor fiscale – Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) – emite decizii de impunere, similar celor emise de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) la finalizarea inspecțiilor fiscale. Cu alte cuvinte, titluri de creanță pentru care neplata la scadență înseamnă executare silită, cu toate consecințele pe care un asemenea proces le aduce persoanelor fizice și juridice în cauză.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La patru ani și jumătate de la semnarea ei la Paris, România ratifică și ea Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor. Documentul acționează ca un protocol ce vizează modificarea mai multor tratate fiscale, încercându-se, astfel, crearea unui mecanism general și eficace prin care să poată fi evitate renegocierile bilaterale ale tratatelor de evitare a dublei impuneri. Dar, total inexplicabil, România a ales să nu aplice prevederile convenției referitoare la arbitraj, cele la care contribuabilii pot apela atunci când consideră că au fost impozitați contrar prevederilor unui tratat de către jurisdicțiile contractante, iar autoritățile fiscale statale nu reușesc să ajungă la un acord amiabil în acest sens. Însă ce efecte ar putea avea această implementare incompletă asupra companiilor?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
După șapte ani de litigii, o companie a obținut din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) recunoașterea scutirii la plată a TVA pentru o livrare intracomunitară de bunuri contestată de Curtea de Apel Craiova și, prin urmare, i s-au restituit sumele achitate ca obligații suplimentare și dobânda legală aferentă. Importanța deciziei este dată de faptul că majoritatea instanțelor nu recunosc deducerile de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri și nici documentele, așa cum sunt ele prevăzute de legea fiscală - factura și documentele de transport.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Practica recentă a Fiscului e nejustificată
Practica recentă arată că organele fiscale nu au abandonat încercările de
a tergiversa pe cât posibil restituirea sumelor pe care contribuabilul le-a achitat în temeiul unui act administrativ-fiscal ce a fost anulat definitiv de instanțele judecătorești. Ne referim la situația în care contribuabilul solicită instanței de contencios administrativ, pe lângă anularea actelor nelegale emise împotriva sa (decizia de soluționare a contestației fiscale, decizia de impunere) și restabilirea situației anterioare impunerii de sume suplimentare de plată prin restituirea sumelor achitate în temeiul acestora, cu privire la care autoritățile fiscale invocă excepția inadmisibilității.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Două sunt întrebările de actualitate pentru orice investitor în proiecte de real estate, mai ales pentru dezvoltatorii tradiționali, în luarea unei decizii cu privire la viitorul proiect imobiliar: în ce măsură se pot edifica proiecte imobiliare pe terenuri care sunt încadrate ca spații verzi la momentul achiziției sau al securizării lor? Dar în cazul în care a operat, la un moment dat, o reconversie a funcționalității acestor terenuri din spații verzi în alte funcțiuni: comercială, rezidențială, industrială etc.?
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL 
