ACCES PREMIUM

România transparentă: Cum arată în realitate banii europeni absorbiți de România? Tablourile de bord ale MIPE, explicate pe înțelesul tuturor

Dacă până acum monitorizarea fondurilor europene părea o treabă pentru experți în Excel, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a schimbat complet jocul. A lansat două tablouri de bord — unul pentru fondurile de coeziune și unul pentru PNRR — care transformă datele despre absorbție în grafice simple, hărți clare și statistici vizuale. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Criteriile pe baza cărora se stabilește procentul de majorare salarială (între 5% și 40%) pentru personalul bugetar ce gestionează fonduri europene, oficializate

Prin legea din vară ce a venit cu mai multe măsuri destinate micșorării deficitului bugetar s-a stabilit și reducerea majorărilor salariale destinate angajaților de la stat ce gestionează fonduri europene. Astfel, majorarea este acum de până la 40% din salariul de bază (față de 50%, cât era înainte), iar, în acest context, Executivul a stabilit acum, printr-o hotărâre apărută vineri, criteriile în baza cărora se stabilește procentul de majorare a salariului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Viitorul sistem informatic al Fiscului, care va folosi Big Data pentru a detecta neconformitățile la contribuabili, ar putea fi operațional la mijlocul lui 2026, spun specialiștii

Viitorul sistem informatic, de tip Big Data, al Fiscului (numit, pe scurt, SIDI) va putea să gestioneze volume imense de date și să facă analize în timp real pentru detectarea neconformării fiscale. Operaționalizarea sa este preconizată pentru mijlocul anului 2026, au precizat specialiștii de la Nowium. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Guvernul a decis să pună pauză controlată pe contractări și noi angajamente PNRR și pe programele naționale majore. Programul Rabla va continua cu buget de 200 de milioane de lei

Guvernul a adoptat marți o ordonanță de urgență privind instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investițiilor finanțate din Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) și din fonduri publice naționale. Publicată la scurt timp în Monitorul Oficial, scopul pe termen scurt al măsurilor din această ordonanță e temperarea riscului fiscal și ajustarea portofoliului de proiecte (păstrarea celor cu șanse reale de finalizare), inclusiv prin înghețarea temporară a unor angajamente, până la clarificarea cu Comisia Europeană (CE) a PNRR reconfigurat. Ministrul investițiilor a spus, săptămâna trecută, că s-a constatat o „supracontractare” semnificativă: pe un PNRR care avea o valoare totală de 28,5 miliarde de euro s-au pus contracte de finanțare de 47,4 miliarde de euro, ceea ce a condus la o fragmentare a resurselor, nepermițând finalizarea multor proiecte. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Proiect de HG

MIPE stabilește detaliile reducerii procentului majorării salariale acordate personalului bugetar care gestionează fonduri europene

Deoarece legea recentă ce conține măsuri destinate micșorării deficitului bugetar a stabilit reducerea majorărilor salariale destinate angajaților de la stat ce gestionează fonduri comunitare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) propune acum, printr-un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică, modificarea legislației pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea, astfel încât să o alinieze cu prevederile noii legi. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Analiză În cinci ani, România a absorbit 10% din fondurile europene pentru șapte ani (2021 - 2027)

Ultimele luni au fost marcate de incertitudini majore la nivel fiscal-bugetar. România a ratat considerabil ținta deficitului pentru anul 2024, a fost la un pas de-a fi retrogradată la nivelul de junk de către agențiile de credit și cu pași repezi se apropie de-o schimbare fiscală. În tot acest zumzet, fondurile europene reprezintă sintagma des invocată de către politicieni, indiferent de culoarea politică, pentru a oferi o soluție la criza economică. Indiferent dacă sunt de stânga sau de dreapta, dacă vin din partea extremistă sau nu, cel puțin o dată oricare dintre partide a lansat public ideea de-a absorbi mai multe fonduri europene. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Frână bruscă pe cheltuielile publice - cu ce condiții vine „păsuirea” de la Comisia Europeană?

Abordarea neconvingătoare din trecut a autorităților din România cu privire la reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și continuă să rămână la un nivel ridicat și în 2025, a determinat instituțiile europene să emită informări potrivit cărora țara noastră nu a implementat soluții eficiente pentru corectarea deficitului și să avertizeze că această stare de fapt „deschide calea unor posibile măsuri suplimentare în cazul în care România nu acționează rapid pentru a-și reduce dezechilibrele bugetare”. Și deși, în cea mai recentă comunicare, din 23 iunie 2025, Comisia Europeană (CE) propune 15 octombrie 2025 ca dată până la care țara noastră să ia măsuri eficiente de corectare a deficitului excesiv, factorii de decizie trebuie să acorde atenție condițiilor care însoțesc această propunere, în special cu privire la restrângerea cheltuielilor publice. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Dezechilibre excesive, reforme întârziate și un deficit record: diagnosticul UE pentru România

România se află într-un moment economic delicat, marcat de un deficit bugetar în creștere, o datorie publică alarmantă și întârzieri în reformele esențiale. Cea mai recentă analiză a Consiliului UE atrage atenția asupra riscurilor majore cu care se confruntă țara și conturează un avertisment clar: fără măsuri urgente și consistente, dezechilibrele actuale riscă să se adâncească și mai mult. Într-un limbaj sobru, dar lipsit de echivoc, instituțiile europene transmit că stabilitatea economică și socială depind, acum mai mult ca oricând, de voința reală de a schimba direcția. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Lipsă de asumare din partea României: nu am livrat niciun plan, reformele se mișcă greu, iar prognoza se înrăutățește. O ultimă atenționare de la Bruxelles

În primăvara anului 2025, România se afla din nou în centrul unei atenții serioase la Bruxelles. Pentru a înțelege de ce, trebuie să ne întoarcem la începutul crizei: în 2019, când planurile bugetare ale Guvernului au prevăzut un deficit peste 3% din PIB, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene au declanșat pentru prima dată procedura privind deficitul excesiv (EDP).  Citește articolul

ACCES GRATUIT

DigCompRo: Cum propune Guvernul dobândirea competențelor digitale

O ordonanță de urgență prin care se aprobă cadrul de competențe digitale pentru cetățenii României, denumit DigCompRo, a fost recent oficializată. Cadrul respectiv are rolul de a standardiza și orienta dezvoltarea abilităților digitale la nivel național, aliniindu-le cerințelor Uniunii Europene și sprijinind obiectivele de transformare digitală asumate de țara noastră prin PNRR. Documentul detaliază structura DigCompRo, care include șase domenii principale de competențe, precum și nivelurile de performanță asociate acestora. Citește articolul