ACCES PREMIUM
Angajații au dreptul la scurte perioade de repaus în timpul programului, între două zile de muncă, săptămânal și anual, pe lângă diverse alte libere la care au dreptul prin lege sau chiar contractele de muncă. Când intervine munca suplimentară și într-un regim constant, nu de excepție, echilibrul acestor perioade este ușor deranjat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Deși munca în weekenduri, pe lângă cele cinci zile de lucru consecutive, nu este ceva interzis și poate apărea ca necesitate absolută din când în când, angajatorii uită sau se facă că uită de toate aspectele pe care trebuie să le aibă în vedere atât pentru a adresa această necesitate în condiții de legalitate, cât și pentru a remunera oamenii în mod corespunzător.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Un angajator încearcă, prin prevederi interne, să creeze aparența unui program de lucru care nu se abate atât de tare de la litera legii - doar că prevederile interne nu au niciun efect asupra prevederilor legale imperative. Astfel, un angajat care, de fapt, totalizează 12 ore la lucru pe zi, are opt ore de muncă și vreo patru în deplasări zilnice, din care angajatorul percepe ca ore suplimentare doar două, restul de două nefiind luate în seamă la nivel formal.
Situația în care se află cel din povestirea de azi nu este una izolată și mulți lucrători efectuează zilnic deplasări în interes de serviciu, ceea ce poate însemna depășirea timpului normal de lucru stabilit în contractul individual de muncă, iar încadrarea acestor perioade nu este întotdeauna evidențiată ca fiind muncă suplimentară. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Deși mulți angajați se așteaptă la un spor ca modalitate principală de recompensare a orelor muncite peste program ori în zilele de sărbătoare legală, recompensarea acestora se face, conform legii, în primul rând prin acordarea de timp liber corespunzător - dreptul la spor se naște abia după o perioadă de timp în care recompensarea cu timp liber nu a avut loc (altfel spus, sporul e subsidiar). Concret, însă, de când au angajații posibilitatea să reclame faptul că nu au fost recompensați pentru acele ore sau zile de muncă? Totodată, merită subliniat că a face o reclamația la inspectorat nu garantează recuperarea sumelor datorate de angajator, însă asta nu trebuie să descurajeze angajații să reclame neregulile de la locul de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Prin programul de lucru se înțelege timpul de desfășurare a activității profesionale, iar acesta este de mai multe tipuri. Un salariat poate avea program uniform, inegal, ori individualizat, agreat deopotrivă de către angajat și angajator în contractul individual de muncă. Există însă și câteva tematici conexe cu programul de muncă, precum o serie de drepturi, dar și responsabilități, pe care angajatul ar trebui să le cunoască pentru a se proteja de eventuale abuzuri, respectiv pentru a evita posibile sancțiuni.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Entuziasmul primului job n-ar trebui să pună în umbră ce înseamnă un raport de muncă, de fapt, dar, cel mai important, că firma are numeroase obligații față de angajat (și viceversa e valabil, desigur). Orice tânăr care se angajează pentru prima oară trebuie să știe câteva lucruri despre contractul de muncă, ar trebui să știe ce drepturi minime are, ce înseamnă perioada de probă, cum trebuie recompensată munca suplimentară sau ce taxe dă la stat din salariul trecut în contract.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Neacordarea repausului minim săptămânal poate însemna probleme și în privința regimului muncii suplimentare, în cazul angajaților full-time. Și deși pe termen scurt poate fi chiar o chestiune asumată de angajați, în fața căreia nu se opun și nici nu-și pun problema că ar constitui o nelegalitate, pe termen lung este afectată sănătatea acestora, iar asta are un impact inclusiv în privința angajatorilor și a bugetului de stat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Compensarea muncii suplimentare a personalului cu statut special din domeniul ordinii și siguranței publice se va face anul acesta printr-o majorare salarială de 70% din solda/salariul de funcție, în cazul în care compensarea prin timp liber a muncii suplimentare prestate nu este posibilă în termen de 60 de zile după. Condițiile acordării acestei majorări se regăsesc într-un proiect de ordin aflat acum în dezbatere la Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Utilizarea muncii ziliere de către angajatori pentru a rezolva nevoile punctuale de muncă, folosind, practic, angajații și ca zilieri din când în când poate fi discutabilă din perspectiva normelor din Codul muncii, dar și a celor fiscale. Pe de o parte, poate fi vorba de eludarea legii în privința orelor pe care un lucrător le poate cumula la același angajator (care e și beneficiar) într-o săptămână, iar, pe de altă parte, organul fiscal ar putea considera că angajatorul a ales această soluție ca să facă o mică economie în taxele salariale datorate statului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Imposibilitatea de a compensa munca suplimentară sau în zile de sărbătoare legală (cum e cea de astăzi) apare și atunci când raportul de muncă se apropie de încetare și nu mai există timpul pentru compensare. Așadar, fie că vrea, fie că nu, angajatorul e pus în situația de a apela la varianta mai scumpă, cea a sporului. Dar dreptul angajatului nu se pierde nici dacă s-a ajuns la terminarea raportului din cauză că acesta și-a depus demisia.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Rebeca Bașuț 
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
