ACCES PREMIUM
Perioada de repaus zilnic nu face parte din perioada de repaus săptămânal, ci se adaugă la aceasta, chiar dacă o precedă în mod direct, subliniau recent judecătorii europeni. În materia repausului zilnic și săptămânal, Codul muncii trasează linii destul de clare pentru angajatori, dar legea nu este întotdeauna urmărită atent de angajatori, iar prevederile sunt interpretate în detrimentul drepturilor salariaților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Organizarea și funcționarea unității țin de decizia angajatorului, aici intrând și numărul și tipul de posturi de care are nevoie pentru activitatea sa, precum și norma de muncă aferentă. Angajatorul e cel care poate decide dacă munca sa trebuie să înceapă la 7:00 dimineața ori mai târziu, dacă munca sa presupune schimburi de personal ș.a.m.d.. Dar la celălalt capăt, angajatul are nevoie de predictibilitate. Pentru a păstra echilibrul între drepturile și obligațiile celor două părți ale contractului de muncă, în materia repartizării timpului de muncă, trebuie să ne raportăm la toate dispozițiile legale incidente, plecând de la cele ale articolului 8 din Codul muncii și ținând cont de zece elemente specifice. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Când Legea nr. 283/2022 se afla în Parlament, sub formă de proiect, în cuprinsul său era trecută și o prevedere ce reglementa expres că perioada petrecută la cursurile de formare profesională impuse de angajator constituie timp de lucru. În varianta care a ajuns în Monitor nu mai apare această reglementare expresă, dar chiar și așa considerarea perioadei petrecute de angajat la cursuri ca timp de muncă era oricum o chestiune recunoscută chiar printr-o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Adesea asociată cu serviciile de urgență din sistemul public, munca „on-call” a început să devină tot mai utilizată de către angajatorii din sectorul privat pentru a satisface nevoile afacerii lor și a asigura rezolvarea imediată a problemelor sau solicitărilor neașteptate. Este important ca angajatorii să poată aloca în mod corect munca „on-call” fie ca timp de muncă, fie ca timp de odihnă, pentru a se asigura că respectă limitele maxime ale timpului de muncă, perioadele minime de odihnă, compensarea orelor suplimentare și evită, astfel, eventuale litigii cu salariații sau sancțiuni din partea autorităților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Prezentam recent o modificare adusă Codului muncii din Portugalia, prin care salariaților li s-a dat dreptul de a se deconecta și de a nu fi contactați de angajatori în afara orelor de program, astfel de demersuri devenind amendabile. Totuși, acest lucru nu va fi posibil în România prea curând, iar pe fondul creșterii numărului de salariați aflați în telemuncă, ca urmare a pandemiei, a început să se contureze o practică a angajatorilor de a se aștepta ca angajații lor să fie disponibili și în afara orelor de program, dacă tot au scăpat de timpul de navetă acasă-birou-acasă. Însă, deși ar putea exista obligația salariatului de a răspunde solicitărilor angajatorului în afara programului în documentele de muncă, ea ar fi legală doar în anumite condiții, iar o eventuală sancționare a salariatului pentru refuzul de a face acest lucru are mari șanse să fie anulată de o instanță.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Vorba pornită de pe vremea uzinelor comuniste
„Timpul trece, leafa merge” pare să nu mai fie pe placul salariaților din zilele noastre. Un studiu realizat la nivel mondial arată că se dorește un program de lucru flexibil, care să pună accentul pe eficiență și nu orele de muncă, în special de cei care au familii și copii de care trebuie să aibă grijă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Trecerea la săptămâna de lucru de patru zile s-a dovedit a fi un real succes în Islanda, potrivit rezultatelor unui experiment desfăşurat de-a lungul a patru ani în rândul funcţionarilor publici. În acest context, reamintim că legislaţia internă prevede deja posibilitatea angajatorilor de a opta pentru săptămâna de lucru de patru zile, precum şi paşii care trebuie urmaţi pentru a implementa această schimbare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Mecanismul Kurzarbeit se modifică din nou, din 8 aprilie, în urma unei legi ce a apărut de puțină vreme în Monitor. Practic, firmelor li se dă posibilitatea să aplice o reducere și mai mare a timpului de lucru, dacă e cazul, dar odată cu asta vin la pachet și o serie de formalități suplimentare pentru firmele care aplică mecanismul.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O recentă decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în materia repausului zilnic la care au dreptul angajații ne arată că acesta trebuie privit în persoana fiecărui angajat, iar nu în ansamblu, atunci când există mai multe contracte de muncă. CJUE nu a răspuns însă și cu privire la situația contractelor la angajatori diferiți, ci doar cu privire la situația cumului de funcții. Ce se întâmplă dacă inspectorii muncii constată că cele 12 ore minime prevăzute de Codul muncii nu sunt respectate?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În cazul în care un lucrător a încheiat mai multe contracte de muncă cu același angajator, perioada minimă de repaus zilnic se aplică contractelor considerate în ansamblul lor, iar nu fiecăruia dintre contracte luate în considerare în mod separat - este concluzia la care a ajuns Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o decizie recentă ce vizează situația unor angajați români.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
Schoenherr și Asociații 
Lucia Tozaru 
Alexandru Boiciuc 
Simona Voiculescu 