Vorba pornită de pe vremea uzinelor comuniste „Timpul trece, leafa merge” pare să nu mai fie pe placul salariaților din zilele noastre. Un studiu realizat la nivel mondial arată că se dorește un program de lucru flexibil, care să pună accentul pe eficiență și nu orele de muncă, în special de cei care au familii și copii de care trebuie să aibă grijă. Citește articolul
Trecerea la săptămâna de lucru de patru zile s-a dovedit a fi un real succes în Islanda, potrivit rezultatelor unui experiment desfăşurat de-a lungul a patru ani în rândul funcţionarilor publici. În acest context, reamintim că legislaţia internă prevede deja posibilitatea angajatorilor de a opta pentru săptămâna de lucru de patru zile, precum şi paşii care trebuie urmaţi pentru a implementa această schimbare. Citește articolul
Mecanismul Kurzarbeit se modifică din nou, din 8 aprilie, în urma unei legi ce a apărut de puțină vreme în Monitor. Practic, firmelor li se dă posibilitatea să aplice o reducere și mai mare a timpului de lucru, dacă e cazul, dar odată cu asta vin la pachet și o serie de formalități suplimentare pentru firmele care aplică mecanismul. Citește articolul
O recentă decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în materia repausului zilnic la care au dreptul angajații ne arată că acesta trebuie privit în persoana fiecărui angajat, iar nu în ansamblu, atunci când există mai multe contracte de muncă. CJUE nu a răspuns însă și cu privire la situația contractelor la angajatori diferiți, ci doar cu privire la situația cumului de funcții. Ce se întâmplă dacă inspectorii muncii constată că cele 12 ore minime prevăzute de Codul muncii nu sunt respectate? Citește articolul
În cazul în care un lucrător a încheiat mai multe contracte de muncă cu același angajator, perioada minimă de repaus zilnic se aplică contractelor considerate în ansamblul lor, iar nu fiecăruia dintre contracte luate în considerare în mod separat - este concluzia la care a ajuns Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o decizie recentă ce vizează situația unor angajați români. Citește articolul
Activitatea din această perioadă a companiilor, în contextul restricțiilor impuse de autorități din cauza crizei coronavirusului, poate implica o muncă redusă față de perioada de dinaintea epidemiei, care să necesite optimizări ale programului de lucru. Totodată, optimizările ar ajuta firmele să reducă riscul infectării salariaților. Citește articolul
Cele mai comune întrebări printre angajați pe tema pauzei de masă sunt următoarele: (1) are angajatul un drept la pauza de masă?, (2) e acea pauză de masă inclusă în programul de muncă zilnic? Când angajatul lucrează mai mult de 6 ore/zi, necesitatea de a avea un răgaz pentru masă este evidentă. Discuția privitoare la pauza de masă e puțin mai lungă însă decât ceea ce se oferă ca răspuns la cele două întrebări de mai sus. Citește articolul
În contextul apariției programului Kurzarbeit, angajatorii fac o reducere temporară a programului de lucru, nu a normei de lucru. Astfel, dacă o microîntreprindere cu puțini salariați accesează programul Kurzarbeit, aceasta nu riscă să treacă de la cota de impozitare de 1% pe venituri la cota de 3% pe venituri. Kurzarbeit presupune împărțirea costurilor salariale între angajator și stat. Citește articolul
Timpul de lucru și norma de muncă sunt două noțiuni diferite în Codul muncii. Nu sunt literalmente rupte din punct de vedere juridic una de cealaltă, desigur, dar nu trebuie confundate. Într-un context precum acela dat de OUG nr. 132/2020, prin mecanismul Kurzarbeit, distincția corectă dintre cele două noțiuni, sunt de părere specialiștii, este esențială. Iată de ce: Citește articolul
Programul de lucru al salariaților poate fi flexibilizat de către angajatori, în contextul răspândirii coronavirusului în România, din moment ce legislația o permite. O asemenea schimbare poate interveni atât dacă vrea firma, cât și dacă vrea salariatul, dar ambele părți trebuie să fie de acord. Citește articolul