Formularele prin care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) află date despre evazioniștii din comerțul online produc deja efectele scontate, conform datelor furnizate recent redacției noastre. Astfel, în baza informațiilor din formularele D395 și F7000, care sunt depuse de intermediari, ANAF a identificat și notificat, în 2023 și 2024, mii de persoane care nu se conformaseră. Citește articolul
Declarația 397, ce a fost introdusă de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru a depista mai ușor evazioniștii din domeniul ridesharing-ului, nu este singurul formular prin care contribuabilii ce acționează ca intermediari de afaceri transmit informații (despre cei cu care colaborează) către ANAF. În anii recenți au mai apărut trei astfel de declarații și n-ar fi exclus ca numărul acestora să continue să crească, încet-încet. Citește articolul
De câțiva ani, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) face, tot mai des, eforturi în direcția depistării evazioniștilor cu ajutorul unor intermediari. Vorbim, mai precis, de entități care dețin informații despre (potențialii) evazioniști care altfel n-ar ajunge la direct la inspectorii fiscali. Cel mai recent efort în acest sens este apariția declarației 397, care vizează activitățile de transport alternativ (sau, în engleză, „ridesharing”). Citește articolul
Autoritățile fiscale din întreaga lume au început să analizeze oportunitatea și chiar să implementeze diverse soluții bazate pe inteligența artificială (IA) și învățarea automată pentru a îmbunătăți eficiența proceselor administrative, a detecta evaziunea fiscală și a optimiza interacțiunea cu contribuabilii. Autoritățile de reglementare, la rândul lor, lucrează intens la cadrul de reguli prin care noile tehnologii să fie concepute și utilizate corect, transparent și nediscriminatoriu. Analizăm, în acest context, modul în care autoritățile fiscale au implementat deja soluții bazate pe AI, dar și tendințele actuale în acest demers. Citește articolul
Modificările aduse recent legislației privind combaterea evaziunii fiscale au drept scop, printre altele, simplificarea procedurilor de recuperare de către stat a prejudiciilor provenite din astfel de infracțiuni de până la un milion de euro. Astfel, Legea nr. 126/2024 oferă contribuabilului suspectat de evaziune de către autoritățile fiscale posibilitatea să achite prejudiciul majorat și penalitățile aferente, pentru a nu fi supus urmăririi penale. Însă, dacă alege să plătească, își recunoaște automat fapta și renunță la orice mijloc de a-și dovedi ulterior nevinovăția și de a-și recupera sumele achitate. În plus, noua lege intră în contradicție cu Codul de procedură fiscală, pe anumite aspecte, și conferă inspectorilor fiscali atribute de procurori. Citește articolul
Legea evaziunii fiscale a fost modificată în mod semnificativ și, mai nou, aceasta prevede pedepse penale inclusiv pentru fapte legate de facturarea electronică. În contextul obligației de a folosi sistemul e-Factura, contribuabilii ar trebui să fie atenți la aceste chestiuni, mai ales pentru că modificările au trecut foarte repede prin Parlament, adunând critici de la specialiști. Citește articolul
Legea evaziunii urmează să fie modificată, în data de 16 mai 2024, pentru a se putea pedepsi noi fapte de evaziune fiscală, dar și pentru a majora anumite pedepse pentru fapte care deja există. Schimbările sunt incluse într-o lege oficializată luni, după ce aceasta a trecut de controlul de constituționalitate al Curții Constituționale a României (CCR). Citește articolul
Lista produselor riscante vizate de e-Transport urmează să fie extinsă, din iulie 2024, cu mai multe bunuri de larg consum, printre care se numără carnea, laptele, ouăle, mierea și tutunul, dar și cu bunuri mai neobișnuite, cum ar fi hainele uzate și zdrențele. Măsura apare într-un proiect de ordin republicat miercuri în dezbatere la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Citește articolul
Un proiect de lege cu noi măsuri antievaziune, care a trecut rapid de ambele Camere ale Parlamentului pe final de 2023, se află în analiza Curții Constituționale a României (CCR) în prezent. În acest context, specialiștii atrag atenția că documentul va genera mai multe probleme, deloc neglijabile, pentru contribuabili, în măsura în care va ajunge să se aplice în practică. Citește articolul
Transpunerea în legislația noastră a directivei supranumite „PIF” a fost făcută într-o manieră deficitară, atrag atenția avocații din cadrul PwC România. Deoarece nu se face referire la forma de vinovăție în cazul noii infracțiuni privind fraudele transfrontaliere de TVA, este posibil ca inclusiv simple greșeli la întocmirea declarațiilor de TVA să ducă la cercetări penale. Totuși, e bine de știut că firmele pot duce litigiile, dacă este cazul, până la Curtea de Justiție a UE. Citește articolul