Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pronunțat o decizie săptămâna aceasta în sensul clarificării unor prevederi din ordonanța privind voucherele de vacanță pentru angajații din sectorul bugetar, stabilind că aceste vouchere se acordă în limita sumelor alocate în bugetul de stat sau local. Decizia a fost generată de o dispută privind solicitările angajaților unei instituții publice pentru acordarea voucherelor aferente anilor 2019-2020, solicitări pe care angajatorul le-a contestat invocând constrângerile bugetare. Instanța a fost chemată să decidă dacă obligativitatea acordării voucherelor este absolută, chiar și în absența fondurilor necesare. Citește articolul
Activitatea pe care o prestează judecătorii în condiţiile existenței unei scheme incomplete de personal nu constituie muncă suplimentară și nici nu poate fi remunerată ca atare, a clarificat Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) printr-o decizie publicată joi în Monitorul Oficial. Munca suplimentară este doar cea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal. Citește articolul
Anul care se apropie de final ne-a adus o serie de decizii importante pentru angajatori și raporturile de muncă, date de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Printre subiectele vizate se numără clarificări privind sporurile, folosirea înregistrărilor în procesele pe conflicte de muncă, termenul de preaviz la concediere, munca suplimentară, dar și evidența muncii. Retrospectiva acestor decizii, în articolul de azi: Citește articolul
Confiscarea sumelor ca urmare a nerespectării măsurii de suspendare a activității comerciale se referă la veniturile brute realizate ilicit, nu la veniturile nete, potrivit unei lămuriri oferite recent de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, la cererea Tribunalului Neamț, că acceptarea moștenirii de către un minor care nu are încă o deplină capacitate de exercițiu este un act de dispoziție și necesită încuviințarea instanței de tutelă. Decizia a fost publicată recent în Monitorul Oficial și are caracter obligatoriu. Citește articolul
O decizie oficializată recent de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) vine cu două clarificări importante pentru angajatorii care aplică facilitățile fiscale din construcții. Pe de o parte, se confirmă faptul că facilitățile nu se pot aplica pentru alte activități decât cele legate de construcții. Pe de altă parte, o constatare a inspectoratului teritorial de muncă (ITM) nu poate obliga Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) să confirme că un angajator aplică în mod corect facilitățile. Citește articolul
Înalta Curte a stabilit că un cadru didactic a cărui activitate se desfășoară în regim de plată cu ora, prin cumul de contracte individuale la aceeași unitate de învățământ preuniversitar, nu beneficiază de concediu de odihnă plătit pentru timpul lucrat în acest regim, conform prevederilor legale relevante. Decizia, publicată recent în Monitorul Oficial, a fost luată în urma unei acțiuni formulate de un sindicat care a contestat calculul drepturilor salariale și compensațiile pentru concediul de odihnă neefectuat pentru perioada 2018-2021, susținând că drepturile nu au fost corect acordate. Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a tranșat în septembrie o chestiune ce vizează indemnizațiile de hrană primite de bugetari și includerea acestora în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Curtea a stabilit că acest venit nu poate fi inclus în baza de calcul, punând astfel capăt discuțiilor din practică. Decizia ICCJ a fost publicată azi în Monitorul Oficial. Citește articolul
Printr-o decizie dată în septembrie și publicată luna aceasta în Monitorul Oficial, Înalta Curte a clarificat că infracțiunea de continuare a lucrărilor de construcție după oprirea acestora de către organele de control nu se aplică în cazul în care lucrările sunt suspendate de organele de urmărire penală. Curtea a confirmat că, conform Legii nr. 50/1991, procurorul nu este considerat organ de control, iar asta indică un vid legislativ. Citește articolul
Înalta Curte a decis că înregistrările convorbirilor telefonice între salariați sau între un salariat și un reprezentant al angajatorului pot fi admise ca probe în litigii, chiar și fără acordul interlocutorului, cu condiția ca utilizarea lor să fie strict proporțională cu exercițiul dreptului la probă și să nu încalce dreptul la viață privată. Decizia Curții a apărut azi în Monitorul Oficial. Citește articolul