Codul muncii prevede, de curând, că semnătura electronică (avansată sau calificată, însoţită de marca temporală) este echivalentă cu cea olografă în toate actele ce ţin de relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat, însă cei care vor să înceapă să o folosească trebuie, mai întâi, să treacă în documentele interne posibilitatea utilizării ei. Citește articolul
Teancul de foi care trebuie semnate de angajatori şi salariaţi ar putea deveni istorie, de când semnătura electronică se poate utiliza în documentele şi înscrisurile din domeniul relaţiilor de muncă, conform modificărilor aduse recent Codului muncii, prin OUG 36/2021. Actul normativ stabileşte şi că toate documentele, pe care Codul muncii le prevede că trebuie să existe în format scris, sunt recunoscute şi valabile dacă sunt create electronic şi au o semnătură electronică avansată sau calificată. Citește articolul
Legislația în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) a fost modificată recent printr-o ordonanță de urgență care a introdus posibilitatea ca instruirea de SSM să poată fi semnată folosind semnătura electronică. În acest context, vă prezentăm principalele chestiuni legate de instruirea de SSM a salariaților. Citește articolul
Legislația muncii prevede că anumite chestiuni legate de relațiile de muncă pot fi stabilite de angajatori fie prin regulamentul intern, fie printr-un contract colectiv de muncă (CCM). Astfel, chiar dacă microîntreprinderile cu maximum nouă salariați au acum posibilitatea de a renunța la întocmirea regulamentului intern, anumiți angajatori ar trebui să-l păstreze, deoarece, în lipsa lui sau a unui CCM, nu vor putea, printre altele, constata abaterile disciplinare și nu vor putea stabili durata concediului fără plată. Citește articolul
În domeniul raporturilor de muncă, există, potrivit reglementărilor în vigoare, anumite lucruri pe care angajatorul nu i le poate impune salariatului. Printre acestea, se numără faptul că, odată cu implementarea semnăturii electronice, angajații nu pot fi obligați să își cumpere o astfel de semnătură, dar și faptul că nu pot fi forțați să încaseze salariul într-un cont bancar ori, în caz de demisie, nu pot fi obligați să renunțe la această cerere. Citește articolul
Contractele de muncă, actele adiţionale ale acestuia sau orice alte documente folosite în domeniul relaţiilor de muncă, pot fi semnate şi electronic, avansat sau calificat, după ce joi a fost oficializată o OUG care introduce această prevedere în Codul muncii. Înscrisurile în relaţiile de muncă vor putea să fie semnate, în continuare, şi de mână, dacă angajatorul sau salariatul preferă acest lucru, însă ambele părţi trebuie să aibă acelaşi tip de semnătură pe documente. Citește articolul
De-acum, angajatorul şi salariatul pot opta să folosească la încheierea contractului individual de muncă sau a actelor adiţionale semnătura electronică, ceea ce presupune că angajatul nu trebuie să se mai deplaseze până la sediul firmei pentru a face acest lucru. Totuşi, intrarea în vigoare a OUG 36/2021, ce cuprinde aceste prevederi, nu înseamnă că de-acum încolo toate documentele ce ţin de relaţiile de muncă trebuie semnate doar electronic (se va poate folosi în continuare semnătura olografă la fel de bine) sau că salariaţii vor fi obligaţi să îşi achiziţioneze aceste tipuri de semnături. Citește articolul
Ordonanța pentru eliminarea obligației de întocmire a fișelor de post și a regulamentului intern, pentru microîntreprinderile cu maximum nouă salariați, a apărut aseară în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare la momentul publicării. Totodată, documentul prevede mai multă flexibilitate atunci când vorbim despre evidența muncii la acești angajatori, deși inițial se vorbise despre eliminarea pontajului. Citește articolul
Ordonanța care permite semnarea electronică a tuturor documentelor din sfera relațiilor de muncă a apărut aseară în Monitorul Oficial. Potrivit documentului, toate actele de muncă pot fi semnate fie cu semnătura electronică avansată, fie cu semnătura electronică calificată. În plus, cele două tipuri de semnături electronice pot fi folosite și în relația cu autoritățile, atunci când vine vorba de domeniul muncii. Citește articolul
În cazul plecării unui salariat dintr-un loc de muncă prin demisie, Codul muncii prevede o perioadă de preaviz ce nu poate depăşi 20 de zile lucrătoare, însă acest termen poate fi modificat doar cu acordul ambelor părţi. Mai exact, un salariat care şi-a dat demisia nu poate decide să nu respecte preavizul, ci o poate face doar dacă angajatorul său este de acord. Citește articolul