ACCES PREMIUM

Cum se declară legal șomajul tehnic: Pașii pe care trebuie să-i urmeze angajatorul

Șomajul tehnic poate fi aplicat doar în condițiile prevăzute de Codul Muncii și presupune fie suspendarea temporară a contractelor individuale de muncă, fie reducerea programului de lucru, în contextul afectării activității angajatorului din motive economice, tehnologice sau structurale. Pentru a fi legală, măsura nu poate fi instituită arbitrar, ci doar prin respectarea unei proceduri clare. Un consilier juridic specializat în relații de muncă a explicat care sunt pașii pe care angajatorul trebuie să îi urmeze pentru a declara în mod corect șomajul tehnic. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ce ar trebui să înțeleagă orice angajat în legătură cu munca suplimentară

Fiind, de fapt, la nivel legislativ, doar o excepție de la regulă, munca suplimentară prezintă o serie de particularități, reguli și interdicții, iar ignorarea acestor aspecte generează deseori conflicte de muncă, în timp ce angajatorii riscă amenzi de până la 10.000 de lei pentru fiecare lucrător în cazul în care munca suplimentară este utilizată în cadrul contractelor cu timp parțial, de pildă. Faptul că e frecvent folosită și că uneori angajații sunt cei care insistă pentru prestarea orelor, dat fiind „prețul” acestora, nu o transformă însă într-o chestiune ce devine legală indiferent de condiții.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

De ce nu discutăm de muncă suplimentară în weekend, atunci când angajatul a lucrat deja de luni până vineri

În zilele când ar trebui acordat repausul săptmânal nu putem vorbi de muncă suplimentară, dar există o permamentă confuzie în acest sens. Pornind de la înțelegerea săptămânii de lucru, trecând prin toate regulile care țin de organizarea acestuia și respectând drepturile angajaților la repaus zilnic și săptămânal, este evident că un angajat care a lucrat de luni până vineri nu poate să lucreze și sâmbătă sau duminică, iar asta să se numească muncă suplimentară așa cum e permisă ea de Codul muncii. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Zilele de repaus săptămânal trebuie acordate consecutiv, nu separat

Regulile privind acordarea perioadelor de repaus săptămânal impun nu doar respectarea numărului maxim de ore de muncă, ci și asigurarea a două zile consecutive de repaus în fiecare săptămână, conform Codului muncii. Chiar dacă angajatorul oferă două zile de repaus în perioada de referință de șapte zile, acestea trebuie să fie consecutive, altfel se încalcă dispozițiile legale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Și dacă muncești șapte ore pe zi, tot nu poți lucra șase zile pe săptămână

De peste 20 de ani, Codul muncii, preluând dispozițiile directivei UE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, stabilește reguli clare în privința timpului maxim de muncă în cadrul unei perioade de referință de șapte zile și a modului în care acest timp de muncă trebuie repartizat, însă iată-ne aici: în 2024 apar anunțuri de angajare care prezintă, explicit, săptămâna lucrătoare de șase zile: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Obligarea unui angajat să urmeze cursuri de formare în timpul său liber și după ture de noapte, contrară legii

Formarea profesională la inițiativa angajatorului nu poate fi impusă angajatului, cu atât mai puțin atunci când acestuia i se pretinde să se formeze în timpul liber și când acesta lucrează în schimburi. În practică, poveștile privind formarea profesională plasează experiențele angajaților la extreme: fie angajatorii nu asigură formare, deși ar trebui, fie îi forțează pe angajați să urmeze cursuri de care aceștia nu sunt interesați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Săptămâna de lucru de șase zile e o realitate a multor locuri de muncă în România, deși nu este permisă de lege

Decizia Greciei de a reglementa săptămâna de lucru de șase zile din vara asta a făcut înconjurul presei, ajungând până în Statele Unite. Lăsând la o parte motivele grecilor de a reglementa acest lucru, în România săptămâna de lucru de șase zile există la nivel informal și nelegal în destule întreprinderi - o arată și comunicările pe care inspectoratele le fac în privința activității acestora, unde nerespectarea repausului săptămânal e listată frecvent alături de alte nereguli depistate, dar și povestirile angajaților din anumite sectoare (acum doi ani, de exemplu, în presa centrală se discuta despre existența acestei probleme în HoReCa pe timpul sezonului estival). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Dacă angajatorul nu-mi dă voie să ies din unitate în timpul pauzei de masă înseamnă că aceasta poate fi considerată timp de lucru?

Imposibilitatea de a pleca din unitate în timpul pauzei de masă nu constituie un motiv suficient pentru a considera această perioadă ca fiind timp de lucru suplimentar, potrivit unei instanțe. Pauza de masă rămâne un drept al salariatului, care nu poate fi inclusă în durata zilnică normală a timpului de muncă decât în cazuri excepționale, clar stipulate în contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Prima minivacanță acordată de Guvern scoate în evidență un aspect care îi poate dezavantaja pe salariații din sectorul public, dacă dispozițiile legale sunt interpretate eronat de instituții sau autorități

Privită inițial ca fiind o situație avantajoasă pentru salariații din sectorul public, acordarea unei zile libere între cele de sărbătoare legală se poate transforma, din cauza unei formulări mai puțin clare, într-o încălcare a dispozițiilor legale privind acordarea repausului săptămânal sau zilnic. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Nici amenzile usturătoare aplicate de către inspectorii de muncă nu par să mai aibă efect asupra unor angajatori

Deși mai multe ITM-uri au anunțat că în urma controalelor din ultima perioadă au identificat foarte multe persoane prestând muncă nedeclarată sau subdeclarată și au aplicat amenzi semnificative, fenomenul persistă, iar efectele pe termen lung sunt îngrijorătoare. Pe lângă aspectul muncii nedeclarate sau subdeclarate, o altă încălcare a dispozițiilor legale rămâne în topul negativ al rezultatelor controalelor, fiind vorba despre nerespectarea perioadelor minime de repaus zilnic, săptămânal sau chiar anual. Citește articolul