În ultimul timp, au crescut cazurile de fraudă în care infractorii folosesc tehnica "spoofing" și aplicații VoIP (Voice over Internet Protocol) pentru a se pretinde angajați ai băncilor și a înșela cetățenii să dezvăluie informații personale și să transfere bani în conturi "sigure". Citește articolul
O metodă de înșelăciune se folosește zilele acestea, ea răspândindu-se rapid prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, după cum atenționează Poliția Română. Concret, se solicită, printr-un mesaj, exprimarea unui vot online în cadrul unui concurs, iar când vrea să-i dea curs, victima este redirecționată către website-ul aplicației de mesagerie, astfel încât autorii înșelătoriei să poată prelua controlul contului pe care victima îl are în aplicația de mesagerie, ulterior aceștia solicitând persoanelor din agendă, în numele victimei, diverse sume sub formă de împrumut. Citește articolul
Din perspectiva GDPR, anul 2024 a adus, înainte de toate, câteva decizii importante ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Am aflat, de exemplu, că Autoritatea de Supraveghere (ANSPDCP) nu este obligată să aplice amenzi de fiecare dată când constată nereguli, dar și că simpla încălcare a GDPR nu dă dreptul, în sine, la despăgubiri. Autoritatea a anunțat câteva amenzi semnificative anul acesta, mai mari decât în anii precedenți, iar 2024 este și anul în care a fost adoptat regulamentul european privind inteligența artificială, ceea ce pune GDPR într-un nou context interesant de urmărit. Citește articolul
Raportul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pe 2023 evidențiază necesitatea ca angajatorii, indiferent de sectorul lor de activitate, să înțeleagă pe deplin cerințele GDPR: să identifice temeiuri legale valide pentru prelucrarea datelor angajaților (evitând consimțământul în relațiile de muncă, care pare să fie constantă în materie de probleme identificate), să respecte principiile reducerii la minimum a datelor și limitării stocării, să asigure informarea completă și transparentă a persoanelor vizate, să adopte măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a preveni accesul neautorizat, divulgarea nejustificată și utilizarea excesivă a datelor, dar și să instruiască periodic personalul cu privire la obligațiile ce le revin în materia protecției datelor. Citește articolul
În timp ce operatorii de date privați pot invoca, în anumite condiții stricte, interesul legitim, autoritățile publice nu pot face asta. Când vorbim de utilizarea sistemelor de monitorizare prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, de pildă, autoritățile și instituțiile nu pot recurge la interesul legitim pentru a justifica măsura în fața angajaților. Citește articolul
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a amendat Compania de Transport Public Cluj-Napoca cu 4.000 de euro pentru încălcarea legislației referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal. Transportatorul clujean supraveghea video și audio șoferii mijloacelor sale de transport. Citește articolul
ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal) a sancționat un angajator din sectorul public după ce acesta a fotografiat un salariat, fără consimțământ, într-un spațiu public, în încercarea de a demonstra absența nemotivată a acestuia în timpul programului de lucru. Citește articolul
O bancă din România a fost amendată cu 20.000 de euro după ce angajații săi au accesat ilegal și au divulgat date confidențiale ale clienților. Cazul scoate la iveală problemele care pot apărea în privința prelucrării datelor personale la orice firmă și poate constitui un ghid de bune practici pentru orice companie. Citește articolul
În funcție de profilul acestora, în companii trebuie să existe o serie de responsabili, inclusiv unul cu securitatea și sănătatea în muncă, unul care se ocupă de investigarea hărțuirii ori de cercetările disciplinare sau un expert în egalitate de șanse și tratament. Numirea persoanelor care îndeplinesc roluri critice în firmă se poate face fie prin decizie administrativă, fie prin contractul de muncă, în baza unor criterii. Citește articolul
Legislația în vigoare stabilește obligația existenței în firme, în funcție de profilul acestora, a unor responsabili. Astfel, e vorba despre responsabilul cu securitatea și sănătatea în muncă, cel care se ocupă de investigarea hărțuirii ori de cercetările disciplinare și de expertul în egalitate de șanse și tratament ori de ofițerul de securitate a datelor, în funcție de caracteristicile firmei. În multe situații, acești responsabili pot fi aleși dintre angajații deja existenți în firmă, dar sunt și persoane care nu prea pot să îndeplinească acele roluri din cauza riscului de conflict de interese. Citește articolul