ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Netul și brutul din contract nu se corelează: muncă subdeclarată, adaosuri salariale neprevăzute în contract sau o informare deficitară?

În ziua de azi, cam orice angajat care are acces la internet poate să se folosească de un calculator de salarii pentru a vedea cât ar trebui să fie netul său raportat la brutul din contract sau, invers, care e salariul său brut raportat la netul virat în cont. Ca atare, când brutul și netul nu par să se coreleze, apar întrebări. Astfel, poate fi vorba de o situație de muncă subdeclarată, de compunerea netului promis cu adaosuri care nu sunt precizate în contract, deși ar trebui, sau, de ce nu, de o comunicare deficitară la începutul relației de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Obligația de a deține o copie a contractului de muncă la punctul de lucru - amendă de 10.000 de lei pentru angajatorii care nu pot să prezinte documentul

Angajatorii sunt obligați conform Codului muncii să păstreze o copie a contractului individual de muncă la locul unde salariații își desfășoară activitatea, sub sancțiunea unei amenzi de 10.000 de lei. Legea specifică faptul că locul de muncă poate fi sediul principal, sucursalele sau alte puncte de lucru ale angajatorului. Această obligație este distinctă de cea care vizează constituirea și conținutul dosarului personal, acolo unde regăsim un exemplar al contractului, în mod obligatoriu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În cazul în care colaborarea dintre ITM și ANAF nu funcționează, oricât de mare ar fi amenda dată de ITM, munca nedeclarată poate fi profitabilă pentru angajator

Munca nedeclarată reprezintă un fenomen care pune în pericol piața muncii, afectând atât lucrătorii, angajatorii corecți, cât și statul. Un recent control efectuat de inspectorii de muncă la o societate de pază și protecție a scos la iveală că peste 600 de persoane lucrau într-o formă sau alta de muncă nedeclarată. Abrogarea unor dispoziții legale ce existau în Codul muncii și lipsa unei proceduri de sistare a activității locului de muncă în cazuri atât de grave precum cel în discuție facilitează acest fenomen. Totodată, în cazul de față, dacă Fiscul nu vine „să completeze” acțiunea de control a ITM-ului, s-ar putea ca, și cu o amendă de multe sute de mii de lei, patronul să iasă tot pe profit la final. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Prin CCM au fost stabilite drepturi inferioare celor pe care unii dintre angajații din unitate le aveau în CIM-uri. Ce drepturi li se aplică într-o atare situație acelor angajați?

Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă, prevede Codul muncii. Dar dacă se întâmplă invers: la nivelul unității a fost negociat un contract colectiv de muncă ce prevede drepturi inferioare celor deja stabilite în urma negocierilor individuale, dintre angajator și unii angajați? De pildă, în contractele individuale sunt prevăzute mai multe zile de concediu de odihnă anual decât minimul prevăzut de lege, iar în contractul colectiv e prevăzut minimul din lege sau o zi, două în plus - drepturi inferioare, practic. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Opt sute de lucrători la negru la același angajator. Cât de mult ne poate speria o amendă de 200.000 de lei?

Faptul că un angajator este sancționat cu amendă de 200.000 de lei este, cel puțin în ultima perioadă, o știre de senzație, iar asta pentru că se întâmplă rar și foarte rar astfel de situații. Iar în speța de față „senzațional” este și că vorbim de peste 800 de oameni ce munceau fără contract. Dacă ne uităm la amenda maximă ce poate fi aplicată pentru munca nedeclarată, oricât de mulți lucrători la negru ar găsi inspectorii, comparăm suma cu cât ar fi trebuit să vireze angajatorul amendat la stat cu titlu de taxe salariale, o să vedem cam cât de profitabil este pentru angajator această limitare a sancțiunii. Citește articolul

ACCES GRATUIT

1 mai

Inspecția muncii intensifică acțiunile de control pentru depistarea muncii nedeclarate, dar inspectoratele județene publică rezultate cel puțin discutabile

Nu trebuie să privim departe pentru a realiza că instituția care trebuie să asigure, conform Legii 108/1999, exercitarea controlului în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și supravegherii pieței nu se bucură de prea multă încredere, nici în rândul salariaților, dar nici din partea angajatorilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Controale angajatori: De la munca „la gri” și până la munca „la negru”, ce amenzi pot aplica la acest moment inspectorii

Acum că în Codul muncii a intrat și conceptul de muncă la gri, cu sancțiunea aferentă, am putea considera că legea acoperă cam toate situațiile de muncă prestată, în sens larg, „pe lângă contract”. Per total, amenzile nu pot depăși 200.000 de lei per angajator, dar aici vorbim doar de riscurile ce țin de legislația muncii. În discuție mai intră și taxele salariale pe care le impune din urmă Fiscul, precum și dobânzile aferente. Citește articolul