Interviu: Intrarea într-o comunitate de energie echivalează cu pierderea statutului de prosumator. Care sunt avantajele și regulile noului sistem

• OUG 59/2025 liberalizează producția și transportul de energie electrică, creând cadrul legal pentru comunitățile de energie, considerat cel mai progresist act legislativ din domeniu.
• Aderarea la o comunitate de energie implică pierderea statutului de prosumator, necesitând înregistrare fiscală și emiterea de facturi pentru energia furnizată comunității.
• Comunitățile de energie oferă compensare între energia furnizată ziua și cea consumată seara, precum și prețuri mai avantajoase pentru toți membrii, inclusiv pentru cei fără producție.

Recent, președintele APCE declara că „OUG 59/2025 este, probabil, cel mai progresist act legislativ adoptat vreodată în domeniul energiei în România. Prin transpunerea Directivei Europene RED III, acest act normativ aduce cel mai amplu şi favorabil cadru legal de până acum pentru liberalizarea producţiei, transportului şi formării comunităţilor de energie din ţara noastră. OUG 59/2025 consfinţeşte statutul juridic şi operaţional al comunităţilor de energie, garantează accesul echitabil pe piaţă şi la schemele de sprijin, promovează incluziunea socială prin preţuri diferenţiate şi participare deschisă şi oferă o bază solidă pentru dezvoltarea locală sustenabilă prin autoconsum, stocare şi cooperare energetică”.

Dan Pîrșan: Aderarea la o comunitate de energie le dă posibilitatea să își valorifice la un nivel superior energia în exces. În prezent, prosumatorii care produc fără să consume (de exemplu, în timpul zilei, când oamenii pleacă la serviciu), energia respectivă merge la unul dintre marii furnizori, care le plătește contravaloarea acesteia la doi ani sau mai mult, în funcție de când se facturează. Este o problemă cunoscută, prezentată inclusiv cititorilor dumneavoastră.

Acești oameni ar putea intra într-o comunitate de energie, dar, atenție, un astfel de pas înseamnă că ei își vor pierde statutul de prosumatori. Din acest moment, pentru banii respectivi, ei vor trebui să emită facturi fiscale, pentru că aceste comunități nu le vor putea plăti energia așa cum fac în momentul de față furnizorii. Această situație este o consecință a prevederilor RED III. Energia produsă în exces nu se mai duce la furnizor, ci este preluată de comunitatea al cărei membru este fostul prosumator.

Dan Pîrșan: Întâi de toate, este posibilă o compensare. Seara, când omul ajunge acasă, va consuma energie în contul celei pe care a furnizat-o în timpul zilei, care este, în mod evident, mai ieftină decât cea pe care ar trebui să o plătească în intervalul orar în care este activ.

Însă, în momentul în care vorbim de un excedent mare de energie, care nu poate fi consumat în urma compensării la care am făcut referire, persoana respectivă trebuie să se înregistreze fiscal și să emită factură comunității de energie. Aceasta, pentru că, de fapt, prosumatorul va trece la statutul de producător.

Evident, cu cât excedentul de energie este mai mare, cu atât această nouă perspectivă este mai atractivă. Și când spun asta, mă refer inclusiv la tot ceea ce presupune emiterea unei facturi: impozite, TVA etc. Prosumatorii trebuie să știe că intrarea într-o comunitate de energie presupune noi reguli, pentru că altcineva le va gestiona energia și o va valorifica, atunci când este cazul. Comunitatea o va vinde către clienții săi, iar la sfârșit de lună va trage linie: ai consumat atât, mi-ai dat atât, surplusul tău este atât. Și fie va urma o compensare financiară, fie una raportată la consumuri.

Deocamdată nu știm cu siguranță ce va fi, urmează să vedem care vor fi reglementările Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), dar vă spun cum se procedează în țările care au implementat deja reglementările europene în domeniu. În prezent, 4% din cetățenii Europei sunt membri ai uneia dintre cele 9.000 de comunități energetice existente.

Dan Pîrșan: Faptul că produci mai puțin nu înseamnă că nu este avantajos, pentru că este de așteptat ca prețul energiei electrice în cadrul unei comunități energetice să fie semnificativ mai mic decât al furnizorilor clasici. Prin urmare, chiar dacă nu ai excedent energetic, tot ești avantajat, pentru că vei cumpăra la un preț mai mic pentru ceea ce consumi în plus față de ce ai produs.

Trebuie să înțelegem că pot adera la o astfel de comunitate inclusiv cei care nu sunt prosumatori. Orice cetățean poate opta să își schimbe furnizorul în favoarea unei comunități de energie, chiar dacă nu are producție.

Comunitățile de energie nu sunt pentru a te pricopsi, nu acesta este scopul lor. Surplusul acestor comunități, acolo unde și dacă există, merge în noi capacități de producție, fie că vorbim de fotovoltaice, de un sistem eolian la marginea localității, a cartierului.

Comunitatea va funcționa ca un furnizor de energie pentru membrii săi, fie prin ceea ce colectează de la prosumatori, fie prin cumpărarea în bandă, de la furnizorii clasici, prin rezervare prealabilă, în funcție de nevoile pe care se știe că le are comunitatea. Comunitățile pot obține prețuri bune cumpărând direct de la producători, fie și pentru că evită lanțurile de intermediari și „băieți deștepți”. 

În plus, să nu uităm, vom avea două feluri de astfel de comunități, dintre care unele sunt orientate pe autoconsum și care vor avea un statut simplificat, care nu vor necesita obținerea unei licențe de la ANRE. Pe acestea le vom regăsi mai des la blocuri, unde aceste comunități vor fi axate pe autoconsum și nu pe vânzare.

Totul va depinde și de modul în care vor fi gestionate aceste comunități de energie. Unele vor înflori, altele nu vor merge, depinde de cât de bine vor fi gospodărite.

Ceea ce este mai important, cred eu, este că statul va pierde acest monopol energetic pe care îl are acum, care a făcut ca românii să ajungă să plătească una dintre cele mai scumpe energii electrice din Europa. 

Vreau să atrag atenția asupra faptului că evoluția acestor comunități depinde de reglementările subsecvente OUG 59/2025, aflate în sarcina ANRE.