ACCES PREMIUM

Au angajatorii care primesc sesizări de hărțuire obligația de a sesiza, la rândul lor, autoritățile?

În contextul tuturor actelor normative incidente în discuția privind situațiile de hărțuire la locul de muncă, angajatorilor le revin mai multe obligații, iar una dintre ele este și să sesizeze mai departe un anume tip de fapte. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Câteva motive pentru care statutul lucrătorului cultural profesionist trebuie să cunoască modificări semnificative în Parlament

Deși scopul Ordonanței privind Statutul lucrătorului cultural profesionist este unul bun, răspunzând unei nevoie stringente de a oferi protecție suplimentară lucrătorilor din sectorul cultural, modul în care a fost gândită dobândirea statutului, care va împărți lucrătorii în profesioniști și „neprofesioniști”, precum și carențele în reglementare ar putea, dacă ordonanța nu va fi semnificativ modificată în Parlament, să facă acestor lucrători o defavoare, într-un final. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Multitudinea de reglementări în domeniul hărțuirii a dus la dificultatea aplicării legii, până la urmă, în defavoarea victimelor

Dacă vrei să afli ce înseamnă hărțuire sau ce ar putea fi calificat drept hărțuire în contextul relațiilor de muncă (și nu numai), trebuie să navighezi prin vreo patru acte normative. Nu știm dacă din dărnicie sau din spiritul cutumiar al proastei legiferări din România am ajuns să avem patru acte normative care definesc hărțuirea într-un mod sau altul, cert e că suprareglementarea le pune probleme inclusiv autorităților de la noi, care nu știu exact cum să jongleze cu toate actele ce pot fi, la prima vedere, incidente într-o speță sesizată. Cu atât mai mult, suprareglementarea aceasta e de natură să-i bulverseze și pe angajații-victime ai unor comportamente de hărțuire, care oricum se înduplecă greu să scoată la lumină astfel de fapte și să-și ceară dreptatea. Ironic, în niciunul dintre cele patru acte normative menționate nu avem o definiție pentru conceptul de „hărțuire la locul de muncă”, dar avem pentru „hărțuire morală la locul de muncă”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Dreptul lucrătorului cultural profesionist de a constitui sau de a adera la o asociaţie profesională - comparație între reglementări

Având ca obiectiv declarat asigurarea unei protecții mai eficiente a lucrătorilor din sectorul cultural, OUG nr. 21/2023 privind statutul lucrătorului cultural profesionist este, în privința dialogului (mai mult sau mai puțin) social, o dublare a dispozițiilor Legii nr. 357/2022 care reglementează dialogul social. Și deși ordonanța se află acum în Parlament, unde va putea (și ar fi ideal) să cunoască unele modificări, nu trebuie să scăpăm din vedere că ea este deja în vigoare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Cum am ajuns să ne preocupăm de soarta zilelor de sărbătoare legală?

Dacă reușim să trecem peste lipsa de claritate și ignorarea crasă a unor minime dispoziții ce privesc tehnica legislativă, ne uităm la două propuneri legislative recent înregistrate la Parlament care vizează relațiile de muncă și ne întrebăm nu doar ce a vrut să spună autorul, ci dacă autorul însuși a înțeles ce vrea să spună. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cât de predictibil trebuie să fie programul de lucru?

Programul de lucru este, ca regulă, previzibil și transparent, iar în anumite situații poate fi și imprevizibil. Predictibilitatea programului de lucru este importantă atât pentru angajat, cât și pentru angajator și nu se poate spune că există vreo situație în care una dintre părți e totalmente „stăpână” pe așezarea programului de lucru, fără măcar consultarea celeilalte părți.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Despăgubirile în cazul faptelor de hărțuire la locul de muncă sunt stabilite de o instanță de judecată

Angajații victime ale hărțuirii la locul de muncă pot obține obligarea angajatorului la plata a unor daune compensatorii și morale, dar administrarea probatoriului și întinderea reparațiilor se pot stabili doar de către instanță. Spre deosebire de despăgubirile materiale însă, despăgubirile morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată și nu există niște criterii legale de determinare. Ca atare, ele pot fi oferite sau nu, sau pot fi oferite în cuantum mai mic decât se aștepta angajatul prejudiciat. Pentru angajatori, esențial este, în cazul producerii faptelor de hărțuire, să nu rămână pasivi în fața sesizărilor victimei și să ia măsurile cuvenite. În caz contrar, chiar angajatorii vor datora despăgubirile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concedii medicale: Noi situații în care certificatele pot fi eliberate ulterior și completări pentru concediul de sarcină și lăuzie

Pe 13 aprilie au fost aduse noi modificări la normele de aplicare ale ordonanței concediilor medicale. Între altele, s-au stabilit două noi situații în care certificatele de concediu medical se pot elibera şi la o dată ulterioară, precum și faptul că concediul de sarcină și lăuzie nu poate fi întrerupt. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Dacă nu și-au luat liberul plătit pentru autorecenzare până acum, unii salariați îl mai pot cere până spre finalul lunii mai

Autorecenzarea în cadrul recensământului care a avut loc în primăvara anului precedent a dat posibilitatea salariaților de a cere o zi liberă plătită. Cei care nu au avut ocazia să beneficieze de ea în 2022, mai au la dispoziție până aproape de finalul lunii mai pentru a o cere, dacă sunt încă în termenul de 12 luni de la data dovezii de autorecenzare. Cererea de acordare a acestei zile trebuie să fie însoțită de dovada autorecenzării, iar angajatorul are posibilitatea de a verifica dacă autorecenzarea s-a efecuat sau nu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Și cei care se întorc din concediul de acomodare pot cere, mai nou, stimulent de inserție

Printr-o completare a ordonanței privind concediile de creștere, adoptatorii sunt enumerați printre cei care pot cere stimulentul de inserție atunci când se întorc la activitatea profesională. Citește articolul