Legea privind protecția avertizorilor de integritate intră în vigoare joia aceasta, transpunând în legislația noastră o directivă europeană („Directiva Whistleblower”) cu care suntem în întârziere de un an. Deși companiile private cu mai puțin de 50 de lucrători nu trebuie să-și facă griji în materia formalităților din jurul ideii de raportare internă, trebuie să știe că noua lege nu trece, la propriu, pe lângă ei. Cel mai important aspect care-i vizează e interdicția represaliilor contra celor care au făcut raportări externe sau divulgări publice și consecințele măsurilor pe care le-au dispus, nelegal, față de cei care au încercat să scoată „la lumină” încălcările legii dinăuntrul companiei respective. Citește articolul
Inspecția Muncii poate dispune măsuri sau chiar aplica amenzi atunci când constată că programul de lucru al unui salariat se suprapune, însă numai atunci când discutăm despre două sau mai multe contracte de muncă încheiate între același angajator și același salariat, atunci când o astfel de situație este, în sine, creată pentru a eluda alte dispoziții legale sau când angajatorul nu ține evidența timpului de muncă sau o ține necorespunzător. În rest, un angajator al cărui salariat nu își execută sarcinile și atribuțiile, potrivit fișei de post și programului de lucru, se autosancționează, plătind un salariu pentru o muncă neprestată. Citește articolul
Precizarea condițiilor perioadei de probă, dacă se optează pentru aceasta, la începutul unui raport de muncă, nu ar trebui ignorată de angajatori. În principal, pentru că angajatorul își asigură, astfel, o sarcină a probei mai facilă în cazul în care angajatul „trimis acasă” în perioada de probă contestă măsura luată de angajator. Citește articolul
Printr-un act adițional încheiat în următoarele săptămâni ar putea fi rezolvate, simultan, două nevoi ale cel puțin unora dintre angajatori: actualizarea cu noul salariu minim brut garantat în plată, dar și completările necesare la unele dintre clauzele contractelor în derulare la momentul când Legea 283/2022 a intrat în vigoare. Iată de ce: Citește articolul
Vineri s-au oficializat mai multe măsuri date de Guvern pentru mediul public și privat deopotrivă. Avem, astfel, „bătut în cuie” noul salariu minim brut garantat în plată și un nou beneficiu de netaxare în relație cu acest salariu minim. Acordarea acestui beneficiu de netaxare pentru 200 de lei din salariul minim nu conduce întotdeauna la situații echitabile în practică. Citește articolul
Munca nedeclarată este, dacă privim Codul muncii, sancționată cu cea mai mare amendă, adică 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, deci fără o valoare minimă și maximă, iar una dintre formele acesteia (primirea la muncă a unei persoane în afara timpului de muncă în cazul contractelor part-time) înseamnă o amendă între 10.000 de lei și 15.000 de lei. Cu toate acestea, nu e prima oară când din rapoartele de activitate ale inspectorilor vedem că tratamentul pentru munca nedeclarată e aplicat diferit la nivel național. Citește articolul
În ultimele luni de zile am avut în vigoare un beneficiul de netaxare pentru 200 de lei, adăugați la salariul minim. Puțini angajatori s-au folosit ce acesta însă. Acum, pentru 2023, Guvernul a venit cu un nou beneficiu, în aparență similar, dar, în realitate, esențialmente diferit - beneficiul nu mai e opțional, e obligatoriu și vine la pachet cu creșterea salariului minim care trebuie să se aplice tuturor celor plătiți cu minimul pe economie. Chiar și așa, măsura este (rămâne) vădit discriminatorie și nu ne aduce mai aproape de scopurile stabilite printr-o directivă europeană. Citește articolul
Una dintre condițiile de bază pentru a beneficia de facilitatea ce constă în 200 de lei netaxabili, în cazul angajaților plătiți în 2023 cu salariul minim brut pe țară, este ca salariul de bază să fie de fix 3.000 de lei. Dacă un angajator scade salariul de bază actual pentru a beneficia de facilitate, atunci aceasta este inaplicabilă. Citește articolul
În situația în care, la același angajator, inspectorii descoperă suprapunerea programului de lucru al angajaților care au mai multe contracte încheiate cu respectivul angajator, aplicarea unei sancțiuni din prima vizită a inspectorilor pentru acest aspect este exclusă. Ulterior, în urma dispunerii unor măsuri de remediere a situației, dacă angajatorul nu a remediat-o, putem vorbi de aplicarea unei amenzi între 5.000 și 10.000 de lei. Este exclusă sancționarea angajatului însă. Citește articolul
Facilitatea ce constă în 200 de lei netaxabili se aplică din ianuarie 2023 inclusiv în cazul salariaților cu normă parțială, însă într-un mod diferit față de cum se aplică salariaților cu normă întreagă. Ideea de bază este că, pentru angajații part time, angajatorii plătesc contribuții majorate la pensii (CAS) și sănătate (CASS) ca pentru un salariu brut de 2.800 de lei, nu ca pentru salariul minim brut de 3.000 de lei, așa cum ar fi normal. Citește articolul