ACCES PREMIUM

Modificarea locului și felului muncii în context disciplinar

„La angajatorul nostru se practică mutarea disciplinară de pe un post pe altul. Ai greșit cu ceva, te mutăm în alt magazin, poate chiar în afara orașului”, punctează un cititor. Dincolo de faptul că nu există o sancțiune disciplinară denumită astfel în Codul muncii, angajatorii pot avea tendinta de a imprumuta din specificul unor măsuri și a le combina cu specificul altora, în funcție de interesele acestora. Deși Codul muncii permite modificarea locului și felului muncii, temporar, cu titlu de sancțiune disciplinară, chestiunea nu e lăsată la latitudinea angajatorului - ci a legii, care stabilește exact cum poate opera o atare modificare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE În cazul detașărilor din privat la stat, nu i se poate plăti detașatului mai mult decât prevede Legea salarizării bugetarilor. Detașările din privat pe posturi înghețate, nepermise. Decizia ICCJ, publicată azi

În cazul detașărilor din privat la stat, angajații nu pot primi drepturi salariale peste nivelul maxim din Legea salarizării bugetarilor, chiar dacă, conform Codului muncii (aplicarea drepturilor salariale mai favorabile dintre cei doi angajatori), acesta ar avea dreptul la mai mult decât prevede grila. Totuși, spun judecătorii de la Înalta Curte, chiar și dacă s-au plătit sume peste nivelul maxim din Legea salarizării bugetare, angajatul detașat nu va fi obligat să restituie nimic, o atare măsură fiind disproporționată. Iar pentru greșelile făcute de stat, nu poate fi ținută să suporte reparațiile o persoană fizică. În decizia publicată azi în Monitor, Curtea subliniază că pe posturile înghețate nici nu ar trebui să se facă detașări din privat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ziua mondială pentru SSM: ce modificări legislative sunt propuse pentru a întări respectarea legislației și pentru simplificarea raporturilor cu Inspecția Muncii

Ziua mondială a securității și sănătății în muncă (SSM) este organizată anual pe 28 aprilie de Organizația Internațională a Muncii (OIM), iar ediția din acest an pledează pentru un mediu de lucru sigur și sănătos ca principiu și drept fundamental la locul de muncă, potrivit Agenției Europene de SSM. Cu această ocazie, în cadrul unui congres dedicat, am aflat și care sunt câteva dintre propunerile formulate de Inspecția Muncii privind modificarea legislației de SSM, printre care un regim sancționatoriu mult mai dur, inclusiv pentru serviciile externe de SSM. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorii riscă să fie sancționați dacă nu asigură controlul medical periodic. La examenul medical trebuie să se prezinte toți lucrătorii, inclusiv telesalariații

Legea îl obligă pe angajator să asigure controlul medical periodic, ceea ce înseamnă că angajații trebuie să se întâlnească din când în când cu cei care se ocupă de medicina muncii în acea unitate, existând în acest sens o obligație a lucrătorilor de a se prezenta la examenele medicale conform unei planificări stabilite de medic și aprobate de angajator. Desigur, chestiunea e valabilă și pentru angajații remote. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Probarea abaterii disciplinare atunci când angajatul consumă băuturi alcoolice și apoi vine la muncă

De unde acum ceva vreme aveam o prevedere legală ce interzicea expres consumul de alcool în incinta locului de muncă sau prezentarea la program sub influența alcoolului, acum, aspectele ce țin de disciplina muncii sunt lăsate la latitudinea angajatorului - în funcție de specificul unității, al activității sale, stabilește organizarea și funcționarea cum dorește. Cel mai probabil însă, interdicțiile privind consumul de alcool (și alte substanțe) se regăsesc în majoritatea regulamentelor interne. Angajatorul are dreptul să sancționeze disciplinar abaterile angajaților săi, inclusiv printr-o măsură precum e concedierea disciplinară, dacă gravitatea faptelor o impune, însă nu trebuie scăpat din vedere că proba abaterii trebuie să fie suficient de bună cât să convingă un judecător în eventualitatea în care angajatul contestă măsura. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Au angajatorii care primesc sesizări de hărțuire obligația de a sesiza, la rândul lor, autoritățile?

În contextul tuturor actelor normative incidente în discuția privind situațiile de hărțuire la locul de muncă, angajatorilor le revin mai multe obligații, iar una dintre ele este și să sesizeze mai departe un anume tip de fapte. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Câteva motive pentru care statutul lucrătorului cultural profesionist trebuie să cunoască modificări semnificative în Parlament

Deși scopul Ordonanței privind Statutul lucrătorului cultural profesionist este unul bun, răspunzând unei nevoie stringente de a oferi protecție suplimentară lucrătorilor din sectorul cultural, modul în care a fost gândită dobândirea statutului, care va împărți lucrătorii în profesioniști și „neprofesioniști”, precum și carențele în reglementare ar putea, dacă ordonanța nu va fi semnificativ modificată în Parlament, să facă acestor lucrători o defavoare, într-un final. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Multitudinea de reglementări în domeniul hărțuirii a dus la dificultatea aplicării legii, până la urmă, în defavoarea victimelor

Dacă vrei să afli ce înseamnă hărțuire sau ce ar putea fi calificat drept hărțuire în contextul relațiilor de muncă (și nu numai), trebuie să navighezi prin vreo patru acte normative. Nu știm dacă din dărnicie sau din spiritul cutumiar al proastei legiferări din România am ajuns să avem patru acte normative care definesc hărțuirea într-un mod sau altul, cert e că suprareglementarea le pune probleme inclusiv autorităților de la noi, care nu știu exact cum să jongleze cu toate actele ce pot fi, la prima vedere, incidente într-o speță sesizată. Cu atât mai mult, suprareglementarea aceasta e de natură să-i bulverseze și pe angajații-victime ai unor comportamente de hărțuire, care oricum se înduplecă greu să scoată la lumină astfel de fapte și să-și ceară dreptatea. Ironic, în niciunul dintre cele patru acte normative menționate nu avem o definiție pentru conceptul de „hărțuire la locul de muncă”, dar avem pentru „hărțuire morală la locul de muncă”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Dreptul lucrătorului cultural profesionist de a constitui sau de a adera la o asociaţie profesională - comparație între reglementări

Având ca obiectiv declarat asigurarea unei protecții mai eficiente a lucrătorilor din sectorul cultural, OUG nr. 21/2023 privind statutul lucrătorului cultural profesionist este, în privința dialogului (mai mult sau mai puțin) social, o dublare a dispozițiilor Legii nr. 357/2022 care reglementează dialogul social. Și deși ordonanța se află acum în Parlament, unde va putea (și ar fi ideal) să cunoască unele modificări, nu trebuie să scăpăm din vedere că ea este deja în vigoare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Cum am ajuns să ne preocupăm de soarta zilelor de sărbătoare legală?

Dacă reușim să trecem peste lipsa de claritate și ignorarea crasă a unor minime dispoziții ce privesc tehnica legislativă, ne uităm la două propuneri legislative recent înregistrate la Parlament care vizează relațiile de muncă și ne întrebăm nu doar ce a vrut să spună autorul, ci dacă autorul însuși a înțeles ce vrea să spună. Citește articolul