Codul muncii a primit în acest an patru actualizări legislative importante. Chiar dacă cea mai cunoscută și mai de amploare rămâne Legea 283/2022, care a transpus o importantă directivă europeană, merită să ne amintim și de cele trei de dinainte, într-un articol de retrospectivă legislativă. Citește articolul
Codul muncii prevede, la art. 148, faptul că efectuarea concediului de odihnă (CO) se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator, ce trebuie făcută până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor. Asta înseamnă că, până la finalul acestui an, vor trebuie stabilite perioadele când salariații să-și efectueze concediul în 2023. Citește articolul
Deși intrarea în vigoare a noii legi privind avertizorii de integritate (Legea Whistleblower) nu ar trebui să mai fi luat prin surprindere nicio entitate publică sau privată, întrucât venirea ei trebuie să aibă loc cu un an mai devreme, doar că procedura legislativă a durat ceva mai mult decât era ideal să se întâmple, nu e exclus să existe companii private ori entități publice care nu știu încă dacă le revin ceva obligații în temeiul noului act normativ sau de unde ar trebui să înceapă implementarea obligațiilor aferente. Citește articolul
Noua lege a dialogului social, acum în vigoare, a înăsprit sancțiunile aplicabile angajatorilor pentru nerespectarea obligațiile privind relația cu organizația sindicală sau în legătură cu contractul colectiv de muncă. În plus, nerespectarea unei obligații pe care o aveau și î vechea lege angajatorii, pe perioada grevei, dar care nu era sancționabilă, poate fi acum pedepsită cu închisoarea până la un an. Citește articolul
Printre deciziile instanțelor judecătorești în domeniul relațiilor de muncă pe care redacția noastră le-a prezentat în acest an s-au numărat și hotărâri în care judecătorii au dat dreptate angajatorilor, nu doar salariaților. Mai sunt câteva zile și se încheie acest an, așa că merită să facem azi retrospectiva acestor decizii pentru angajatori: Citește articolul
Dincolo de extinderea obligației de a iniția negocieri colective pentru încheierea unui contract colectiv de muncă și la companiile cu numărul total de angajați cuprins între 10-21, noua lege a dialogului social mai aduce câteva noutăți pe care angajatorii din sectorul privat trebuie să le știe. Citește articolul
Printre altele, viitoarele contracte colective de muncă (CCM) ar putea cuprinde și clauze prin care să se stabilească aplicarea unor coeficienți minim de ierarhizare pe categorii de angajați sau lucrători și care să țină seama de standardele ocupaționale. Citește articolul
Anul 2022 a adus modificări importante pe piața muncii din România din perspectiva legislației prin transpunerea a trei directive europene, dar și o serie de inițiative legislative naționale. În acest articol de retrospectivă, punctăm cele mai importante zece noutăți care au apărut în zona relațiilor de muncă. Citește articolul
În 2023, aplicarea beneficiului de netaxare pentru 200 de lei din salariul minim brut garantat în plată înseamnă că angajații plătiți cu minimul fie vor avea același salariu tot anul, fie vor încasa măriri care îl vor costa pe angajator mai mult decât în mod normal, adică dacă acest beneficiu nu s-ar aplica. În contextul în care principiul ar trebui să fie acela al negocierii salariilor, cu condiția ca niciunul să nu se situeze sub minimul garantat în plată, efectele nu tocmai pozitive, în ansamblu, create de acest beneficiu al celor 200 de lei netaxabili sunt vizibile ori de câte ori comparăm situația celor cu salarii apropiate sau când ne gândim la acordarea unor majorări salariale. Citește articolul
Având în față un nou model-cadru al contractului de muncă, dar și prevederile Codului muncii, trebuie să stabilim, de la caz la caz, cum va arăta contractul de muncă încheiat cu un nou angajat. Modelul-cadru reprezintă doar un punct de plecare, dar forma concretă e dată de specificul raportului și de înțelegerea dintre părți, în limitele impuse de legislația muncii, desigur. Astfel, în contract avem o serie de elemente ce nu pot să lipsească și altele care apar doar de la caz la caz. Orice modificare a elementelor prevăzute la nivel contractual antrenează, ca regulă, necesitatea unui act adițional și, de cele mai multe ori, pe adiționale trebuie să apară semnătura ambelor părți. Citește articolul