Obligația angajatorului de a permite organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale și colective ale angajaților este prevăzută de noua lege a dialogului social, intrată în vigoare pe 25 decembrie anul precedent. Citește articolul
Anul 2023 începe cu creșterea salariului minim atât în toate sectoarele de activitate, dar cea mai mare creștere o înregistrează sectorul construcțiilor. Astfel, avem în 2023 un salariu minim de 3.000 de lei și unul de 4.000 de lei, precum și un beneficiu de netaxare la salariul de 3.000 de lei care se va aplica tot anul acesta atâta timp cât nivelul salarial rămâne neschimbat. Citește articolul
Anul 2023 începe cu două importante noutăți în materia beneficiilor extrasalariale ce pot fi acordate de angajatori - una vizează cadrul de fixare a acestor beneficii, iar cealaltă, regimul lor fiscal. Citește articolul
Codul muncii prevede la nivel superficial modul de alegere al reprezentanților salariaților, iar în lipsa unei proceduri clare, nici nu prea putea fi verificată respectarea dispozițiilor legale și nici inspectoratele teritoriale de muncă nu puteau interveni; cel mult puteau să verifice dacă există un proces verbal de alegeri și dacă mai mult de jumătate din numărul total al salariaților au votat aceeași reprezentanți. Acum, situația reprezentanților salariaților s-a schimbat, fiind mult detaliată la nivel de reglementare, prin noua lege a dialogului social, care a intrat în vigoare pe 25 decembrie. Citește articolul
Spre deosebire de vechea lege a dialogului social, noua reglementare prevede posibilitatea negocierii unui contract colectiv de muncă la nivel național. În cuprinsul acestuia nu se vor putea regăsi însă clauze privind nivel salariului minim garantat în plată, deputații considerând „necesar” să existe această limită. În ce măsură viitoarea reglementare ne apropie de dezideratul din directiva salariilor minime, oficializată toamna asta? Citește articolul
Negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităţilor care au cel puţin 10 angajaţi/lucrători, precum şi la nivel de sector de negociere colectivă, prevede, mai exact, Legea nr. 367/2022 - adică noua Lege a dialogului social. Asta înseamnă includerea în sfera obligației de a negocia colectiv și a angajatorilor care au între 10 și 21 de angajați. Cum legea a intrat în vigoare de Crăciun, putem spune că obligația a intrat în vigoare în aceeași zi. Asta înseamnă că, în următoarea perioadă, preferabil până la un control al inspectorilor, acești angajatori care până acum nu aveau această obligație trebuie să se pună în mișcare și să inițieze negocierile. Altfel, amenzile sunt destul de severe. Citește articolul
Printr-o prevedere introdusă în 2021 în Codul muncii, s-a stabilit o așa-zisă interdicție pentru angajatori de a menține mai mult de doi ani un angajat pe minimul pe economie, fiind obligatorie o majorare salarială după cei doi ani de muncă la acest nivel salarial. Cei doi ani „se numără” începând cu anul 2022, or, asta înseamnă că angajatorii care la 1 ianuarie 2022 aveau angajați cu minimul pe economie și îi vor avea la acest nivel salarial până la începutul lui 2024, vor trebui să le majoreze salariile începând cu acel an. Citește articolul
Legea ce reglementează munca zilieră are o listă de domenii specifice în care se poate presta - iar munca în restaurante și baruri este pe lista respectivă. În vigoare de la 1 ianuarie, Legea bacșișului nu se referă însă decât la operatorii economici și „salariații” lor, iar reglementarea nu poate fi extinsă forțat și la alte categorii de lucrători. Citește articolul
În vigoare de la 1 ianuarie, Legea bacșișului stabilește impozitarea sumelor primite de la clienți în restaurante și baruri, urmând o regulă simplă: toți banii ajung la angajator, odată cu nota de plată, iar acesta se ocupă să îi distribuie apoi angajaților și virează statului impozitul pe acești bani. Pe baza unei proceduri pe care fiecare local va trebui să o aibă gata la 1 ianuarie, distribuirea acestor sume trebuie să respecte câteva reguli minime. Citește articolul
Am vorbit, anul acesta, mai mult decât de obicei, despre fișa postului, în special în contextul micilor angajatori. Acum că s-a revenit la ideea că fiecare angajat trebuie să aibă o fișă a postului atașată contractului de muncă, chestiunea fiind expresă în modelul contractului individual de muncă (CIM) - fișa constituie o anexă a contractului - facem o scurtă trecere în revistă cu privire la acest document extrem de important și extrem de util în economia raportului de muncă: Citește articolul