ACCES PREMIUM
Noua lege a dialogului social
Codul muncii prevede la nivel superficial modul de alegere al reprezentanților salariaților, iar în lipsa unei proceduri clare, nici nu prea putea fi verificată respectarea dispozițiilor legale și nici inspectoratele teritoriale de muncă nu puteau interveni; cel mult puteau să verifice dacă există un proces verbal de alegeri și dacă mai mult de jumătate din numărul total al salariaților au votat aceeași reprezentanți. Acum, situația reprezentanților salariaților s-a schimbat, fiind mult detaliată la nivel de reglementare, prin noua lege a dialogului social, care a intrat în vigoare pe 25 decembrie. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Noua lege a dialogului social
Spre deosebire de vechea lege a dialogului social, noua reglementare prevede posibilitatea negocierii unui contract colectiv de muncă la nivel național. În cuprinsul acestuia nu se vor putea regăsi însă clauze privind nivel salariului minim garantat în plată, deputații considerând „necesar” să existe această limită. În ce măsură viitoarea reglementare ne apropie de dezideratul din directiva salariilor minime, oficializată toamna asta?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităţilor care au cel puţin 10 angajaţi/lucrători, precum şi la nivel de sector de negociere colectivă, prevede, mai exact, Legea nr. 367/2022 - adică noua Lege a dialogului social. Asta înseamnă includerea în sfera obligației de a negocia colectiv și a angajatorilor care au între 10 și 21 de angajați. Cum legea a intrat în vigoare de Crăciun, putem spune că obligația a intrat în vigoare în aceeași zi. Asta înseamnă că, în următoarea perioadă, preferabil până la un control al inspectorilor, acești angajatori care până acum nu aveau această obligație trebuie să se pună în mișcare și să inițieze negocierile. Altfel, amenzile sunt destul de severe.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Printr-o prevedere introdusă în 2021 în Codul muncii, s-a stabilit o așa-zisă interdicție pentru angajatori de a menține mai mult de doi ani un angajat pe minimul pe economie, fiind obligatorie o majorare salarială după cei doi ani de muncă la acest nivel salarial. Cei doi ani „se numără” începând cu anul 2022, or, asta înseamnă că angajatorii care la 1 ianuarie 2022 aveau angajați cu minimul pe economie și îi vor avea la acest nivel salarial până la începutul lui 2024, vor trebui să le majoreze salariile începând cu acel an.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea ce reglementează munca zilieră are o listă de domenii specifice în care se poate presta - iar munca în restaurante și baruri este pe lista respectivă. În vigoare de la 1 ianuarie, Legea bacșișului nu se referă însă decât la operatorii economici și „salariații” lor, iar reglementarea nu poate fi extinsă forțat și la alte categorii de lucrători.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În vigoare de la 1 ianuarie, Legea bacșișului stabilește impozitarea sumelor primite de la clienți în restaurante și baruri, urmând o regulă simplă: toți banii ajung la angajator, odată cu nota de plată, iar acesta se ocupă să îi distribuie apoi angajaților și virează statului impozitul pe acești bani. Pe baza unei proceduri pe care fiecare local va trebui să o aibă gata la 1 ianuarie, distribuirea acestor sume trebuie să respecte câteva reguli minime.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Am vorbit, anul acesta, mai mult decât de obicei, despre fișa postului, în special în contextul micilor angajatori. Acum că s-a revenit la ideea că fiecare angajat trebuie să aibă o fișă a postului atașată contractului de muncă, chestiunea fiind expresă în modelul contractului individual de muncă (CIM) - fișa constituie o anexă a contractului - facem o scurtă trecere în revistă cu privire la acest document extrem de important și extrem de util în economia raportului de muncă:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Retrospectivă 2022
Codul muncii a primit în acest an patru actualizări legislative importante. Chiar dacă cea mai cunoscută și mai de amploare rămâne Legea 283/2022, care a transpus o importantă directivă europeană, merită să ne amintim și de cele trei de dinainte, într-un articol de retrospectivă legislativă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codul muncii prevede, la art. 148, faptul că efectuarea concediului de odihnă (CO) se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator, ce trebuie făcută până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor. Asta înseamnă că, până la finalul acestui an, vor trebuie stabilite perioadele când salariații să-și efectueze concediul în 2023.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși intrarea în vigoare a noii legi privind avertizorii de integritate (Legea Whistleblower) nu ar trebui să mai fi luat prin surprindere nicio entitate publică sau privată, întrucât venirea ei trebuie să aibă loc cu un an mai devreme, doar că procedura legislativă a durat ceva mai mult decât era ideal să se întâmple, nu e exclus să existe companii private ori entități publice care nu știu încă dacă le revin ceva obligații în temeiul noului act normativ sau de unde ar trebui să înceapă implementarea obligațiilor aferente.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
