Furturile comise de angajați din patrimoniul companiei reprezintă un risc care poate afecta atât imaginea companiei, cât și profitabilitatea acesteia. Este important ca orice firmă să implementeze măsuri pentru a minimiza riscul de furt și a gestiona eficient situațiile în care acesta se produce, însă orice acțiune sau inacțiune a angajatorului poate avea consecințe de care acesta ar trebui să fie constient înainte de a întreprinde ceva. Despre aceste consecințe și implicații vom afla de la Cristina Filimon, avocat specializat în dreptul muncii, drept administrativ și comercial. Citește articolul
Un angajat are patru contracte de muncă - unul cu societatea și alte trei cu filialele - și este, peste noapte, pus în fața opțiunii de a semna un nou contract, de data asta „unificat”, cu salariul redus, sub amenințarea demisiei. Deși juridic angajatul are dreptul să aibă mai multe contracte atâta vreme cât ele nu se suprapun, realitatea conform căreia un angajat cumulează 20 de ore de muncă într-o zi e greu „de înghițit”, inclusiv pe termen scurt. Admițând, de dragul exercițiului, că lucrurile stau așa, ajungem la întrebarea: pot fi angajatorii sancționați? Citește articolul
Miile de ore suplimentare adunate într-o perioadă de 25 - 30 de luni de muncă reprezintă o chestiune (un abuz) cu care ne-am mai întâlnit, indiferent că vorbim de angajații de la privat sau din sistemul public. Reperele esențiale legate de timpul de muncă, de repaus, scopul și condițiile de efectuare a muncii suplimentare, cel mai adesea complet trecute cu vederea. În speța pe care o avem azi în față însă cel mai șocant aspect e chiar o prevedere din contractul colectiv de muncă, prin care părțile, cu încălcarea flagrantă a legii, au decis să legitimeze munca suplimentară în situații aproape absurde. Citește articolul
Întrebarea din titlu indică un aspect adesea ignorat în cazul celor care lucrează de acasă - alegerea locului desfășurării activității. Deși sintagma din Legea telemuncii („în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator”) oferă flexibilitate, în realitate, acest „alt loc” nu ar putea fi chiar oriunde; mai precis, n-ar putea fi biroul/sediul altui angajator. Citește articolul
Relația de muncă trebuie să asigure, printre altele, predictibilitate și echilibru lucrătorului și angajatorului deopotrivă, iar în general vorbim de o repartizare uniformă a timpului de muncă, câte opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, zilele de sâmbătă și duminică fiind, tot ca regulă generală, ceea ce numim repaus săptămânal. Doar că nu toate activitățile permit o astfel de repartizare uniformă, iar Codul muncii prevede și o serie de excepții, creionate însă tot cu respectarea dispozițiilor cu caracter minimal prevăzute de normele europene - mai exact, Directiva 2003/88/CE. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat recent hotărârea într-o cauză ce privește timpul de lucru în cazul conducătorilor auto, în care o companie ungară a contestat sancțiunea primită pentru neînregistrarea corectă a timpului de lucru al șoferilor, referitor la deplasările către și de la parcările externe. CJUE a decis că aceste parcări externe pot fi considerate „sediul angajatorului” dacă șoferii își desfășoară activitatea acolo regulat, fără instrucțiuni speciale de la angajator, iar prezența facilităților nu este neapărat necesară. Într-o altă cauză, CJUE a clarificat aplicabilitatea Regulamentului european 883/2004 pentru lucrătorii cu activități în mai multe state, dintre care doar unul membru al Uniunii Europene (UE), stabilind că cum se determină legislația de securitate socială aplicabilă. Citește articolul
Pentru a putea oferi angajaților ca beneficiu tichete cu care aceștia să-i plătească pe cei care le prestează diverse activități casnice, e necesară încheierea unei convenții cu agenția de ocupare a forței de muncă, iar modelul contractului este cuprins într-un ordin ce tocmai a apărut în Monitorul Oficial. Citește articolul
Încetarea contractului de muncă în perioada de probă printr-o simplă notificare, fără preaviz și fără motivare, oferă atât angajatorului, cât și salariatului, o flexibilitate sporită, fără a impune obligația unei evaluări formale sau a unei cercetări disciplinare. Cu toate acestea, angajatorul trebuie să respecte procedurile de notificare și să acționeze cu bună-credință, desigur, evitând să abuzeze de acest drept. Citește articolul
Din octombrie, valoarea maximă a unui tichet de masă crește cu patru bani - ajungând astfel la 40,04 lei. Majorarea aceasta, realizată prin ordin de ministru, nu reprezintă altceva decât o indexare ce trebuie realizată pentru că așa scrie în lege, chestiune care se întâmplă semestrial și care, în unii ani, a presupus creșteri de un ban sau nicio creștere. Deși această majorare a valorii maxime a tichetului este intens criticată în spațiul public, trebuie amintite două lucruri deosebit de importante care pare că le scapă criticilor: o dată, niciun angajator din mediul privat nu e obligat să acorde tichete de masă și, în al doilea rând, cei care acordă nu sunt obligați să dea tichete de 40,04 lei, acest plafon fiind impus într-un context fiscal, de fapt. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat joi o hotărâre importantă într-o cauză ce implică România, decizia fiind luată în urma întrebărilor adresate CJUE de Curtea de Apel Brașov, în cadrul unei proceduri penale ce vizează responsabilitatea unui angajat în urma unui incident tragic petrecut la locul de muncă. Mai exact, CJUE a stabilit că dreptul UE se opune legii unui stat membru în temeiul căreia, potrivit curții sale constituționale, hotărârea judecătorească definitivă a unei instanțe de contencios administrativ privind un „accident de muncă” are autoritate de lucru judecat în fața instanței penale, dacă această lege împiedică rudele victimei să fie ascultate. Citește articolul