ACCES PREMIUM
Directiva europeană care va reglementa lucrătorii de pe platformele digitale a fost oficializată recent și trebuie transpusă de toate statele membre ale UE până spre finalul anului 2026. Directiva urmărește stabilirea unui cadru pentru determinarea corectă a statutului profesional al lucrătorilor, pentru a determina dacă aceștia sunt sau nu angajați ai platformelor digitale. De asemenea, aceasta va asigura transparența în utilizarea algoritmilor și va proteja datele personale ale lucrătorilor. În România, la acest moment, există o singură reglementare specifică unui tip de angajat pe o platformă digitală.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Transpunerea unei directive europene
Legea pentru stabilirea și actualizarea salariului minim brut pe țară conform directivei privind salariul minim adecvat în Uniunea Europeană (UE) a fost oficializată joi, dar acum este necesară o hotărâre de Guvern pentru punerea sa în aplicare. Noul mecanism prin care se va stabili și apoi actualiza anual salariul minim în România va ține cont de puterea de cumpărare, de costul vieții, de nivelul general al salariilor și de distribuția acestora, de rata de creștere a salariilor, dar și de productivitate. Totodată, prin această lege se dorește sancționarea mult mai dură a celor care nu acordă salariul minim.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși sintagma „muncă în regim hibrid” nu se regăsește ca atare în actele normative, acest tip de activitate este implicit definit, încă din 2018, prin Legea privind reglementarea activității de telemuncă și are reguli suficient de clare, acestea având rolul de a asigura relației de muncă o minimă predictibilitate. Faptul că lucrătorul nu-și desfășoară activitatea într-un loc de muncă organizat de angajator nu presupune și transformarea raportului juridic de muncă în privința celorlalte aspecte, ci se referă exclusiv la clauza esențială „locul muncii” care, în aceste situații, nu mai este stabilit exclusiv de angajator.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cu scopul de a reduce efortul legat de raportare, Comisia Europeană (CE) propune crearea unui portal unic de declarații digitale, care să vină în ajutorul companiilor care au lucrători detașați într-o altă țară membră a Uniunii Europene (UE).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O zi are 24 de ore, însă nu și o zi de muncă, existând dispoziții legale suficient de clare care stabilesc această chestiune. La baza lor e protecția lucrătorilor, atât din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, cât și pentru a asigura un echilibru între viața profesională și cea personală, iar nu o condiționare a angajatorilor care ar urmări exclusiv să nu fie amendați de inspectori sau să țină cheltuielile cu forța de muncă la un minim absolut. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Firmele și instituțiile publice cu peste 50 de angajați vor avea, de anul viitor, noi obligații în legătură cu angajarea, într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați, a unor persoane cu dizabilități, după cum stabilește o ordonanță apărută luni. Concret, aceste entități vor trebui să dovedească că au cerut sprijinul unor organizații nonguvernamentale (ONG-uri) la angajarea persoanelor cu dizabilități și să transmită anual autorităților o situație centralizată a funcțiilor ocupate de aceste persoane.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Extinderea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale pentru a include și indemnizațiile de șomaj tehnic restante, ca răspuns la creșterea insolvențelor angajatorilor, e una dintre măsurile cuprinse într-o ordonanță de urgență oficializată luni. Aceasta cuprinde și completări importante la Legea privind accidentele de muncă, introducând indemnizații de 100% pentru asigurații cu arsuri grave și dreptul la acordarea acestor indemnizații pe o perioadă mai lungă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Încheierea unui contract individual de muncă presupune, pe lângă acordul părților, atât asumarea unor obligații în schimbul obținerii unor drepturi, cât și posibilitatea inserării unor clauze specifice. Pe lângă cele enumerate în Codul Muncii, părțile pot negocia și alte clauze care nu contravin dispozițiilor legale imperative. De pildă, clauzele de stabilitate, de rezultat, de dispoziție sau de continuitate. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
În România, inegalitățile educaționale și sociale continuă să se adâncească, alimentate de o serie de factori care depășesc granițele genului. În timp ce femeile din țările dezvoltate domină tot mai mult în mediul universitar, România rămâne în urmă, cu o rată de absolvire scăzută, de doar 22,8%, departe de media europeană de 43,9%. Impactul pandemiei, dificultățile socio-economice și lipsa unei strategii eficiente au menținut decalajele, afectând în special tinerii din medii dezavantajate. Pe fondul unei lipse de intervenții coordonate, educația riscă să devină un privilegiu rezervat celor bogați, adâncind și mai mult diferențele de clasă și oportunitate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Responsabilul cu prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă este obligatoriu în cazul tuturor angajatorilor din mediul privat și din mediul public deopotrivă și pentru selectarea căruia angajatorii trebuie să aibă în vedere competențele, imparțialitatea și capacitatea de a menține confidențialitatea, înainte de toate. Iată, în cele ce urmează, câteva aspecte importante de reținut în ceea ce privește desemnarea acestuia:
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
Dragoș Niculescu 
Radu Stochița 
Cristina Iacob