ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
„Ce includ măririle salariale”, întreba cineva recent în forumul avocatnet.ro, în finele unei istorisiri care ilustrează perfect dezechilibrele de pe piața muncii. Un angajator le propune lucrătorilor să accepte niște măriri salariale care se vor resimți rapid în buzunarul acestora, dar să semneze că renunță la negocierile făcute de sindicat privind măririle salariale pe anul următor. Deloc surprinzător, unii lucrători chiar sunt de acord cu acest „troc” și constată apoi că sunt pasibili să piardă și prime, și alte adaosuri, nu doar perspectiva unor câștiguri începând de anul viitor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Au trecut șapte ani de când ne-am pomenit cu ordonanța care a trecut sarcina fiscală de la angajator la angajat în privința taxelor salariale, iar ordonanța nu doar că nu este aprobată/respinsă nici la acest moment în Parlament, așa cum ar trebui, dar efectele sale nefericite încă se mai văd în practică în unele cazuri.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Interpretarea generală este că salariatul nu poate refuza delegarea sau detașarea, însă complexitatea relației de muncă impune nu numai lecturarea unui articol din Codul muncii, ci și interpretarea acestuia prin raportare la întreg ansamblul normativ care reglementează relațiile de muncă. Uneori, situația din practică nici nu este corect încadrată în rândurile legii, astfel că salariatul poate ajunge să aibă de pierdut, inclusiv financiar. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Salariul minim brut din România va crește la 4.050 lei în 2025, iar un proiect de lege aflat în prezent pe masa președintelui pentru promulgare va realiza îndelung așteptata transpunere a directivei europene privind salariile minime adecvate. Deși s-a implementat o formulă de calcul care ia în considerare rata inflației și productivitatea muncii, noua valoare a salariului minim va reprezenta doar 47% din salariul mediu, adică sub pragul minim necesar pentru un trai decent, care este estimat la 10.450 lei pentru o familie cu doi adulți și trei copii. Această creștere vizează aproximativ 1,8 milioane de angajați, doar că ajustarea nu răspunde nevoilor reale ale populației și ar fi necesară o reevaluare a criteriilor pentru a asigura un standard de viață adecvat acestor milioane de angajați. Acum, tot ce mai rămâne de așteptat e modul în care vom reuși extinderea negocierilor colective la nivel național, unde pragul dorit e de cel puțin 80% acoperire.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Un angajat conducător auto merge la urgențe pe fondul unui pretins accident de muncă, acuzând, de fapt, stări de rău generate de lipsa aerului condiționat. Pentru că constatările ulterioare arată că nu a fost vorba de un accident de muncă, compania decide că angajatul ar merita sancționat. Speța arată, desigur, nimic mai mult decât o gravă necunoaștere a obligațiilor legale ale angajatorilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Angajații sunt liberi să-și aleagă locul de muncă și să schimbe locul de muncă atunci când acesta nu mai corespunde așteptărilor. Faptul că un angajat întreprinde diverse demersuri pentru angajarea în altă parte n-ar trebui să reprezinte un motiv de represalii la locul muncă. Astfel, dacă un angajat cere, de exemplu, o adeverință care-i e necesară pentru participarea la un concurs pentru ocuparea unui post la stat, informația nu ar trebui să ajungă în toată unitatea - vorbim, în definitiv, de o chestiune confidențială. De altfel, nici nu e obligatoriu ca o adeverință de vechime să fie eliberată cu un motiv anume.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Chiar și în lipsa autorizării ca agent de muncă temporară, normele privind munca prin agent se aplică ori de câte ori un angajator pune la dispoziție lucrători unei întreprinderi utilizatoare pentru a lucra temporar sub supravegherea și conducerea acesteia din urmă. Totodată,
un lucrător temporar pus la dispoziția unei întreprinderi utilizatoare trebuie, pe durata misiunii sale în cadrul acesteia, să primească un salariu cel puțin egal cu cel pe care l‑ar fi primit dacă ar fi fost recrutat direct de această întreprindere.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În România, mentalitatea față de sistemele de raportare internă (whistleblowing) este influențată de experiențe istorice și culturale care au modelat percepțiile colective despre denunț și responsabilitate socială. Moștenirea regimului comunist, marcată de frica și suspiciunea față de „turnătorie”, afectează până astăzi atitudinile multor angajați, care văd raportarea comportamentelor inadecvate ca un act negativ. Această percepție creează obstacole în utilizarea eficientă a sistemelor de avertizare internă, în ciuda eforturilor legislative recente de a încuraja transparența și integritatea.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
În ziua de azi, cam orice angajat care are acces la internet poate să se folosească de un calculator de salarii pentru a vedea cât ar trebui să fie netul său raportat la brutul din contract sau, invers, care e salariul său brut raportat la netul virat în cont. Ca atare, când brutul și netul nu par să se coreleze, apar întrebări. Astfel, poate fi vorba de o situație de muncă subdeclarată, de compunerea netului promis cu adaosuri care nu sunt precizate în contract, deși ar trebui, sau, de ce nu, de o comunicare deficitară la începutul relației de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Directiva UE privind munca pe platformă, recent adoptată, reprezintă un pas important în direcția protejării sănătății și securității lucrătorilor din economia platformelor digitale. Cu toate acestea, directiva nu adresează anumite problematici și există unele obstacole ce ubliniază importanța unei implementări atente și a unui angajament ferm din partea statelor membre pentru a garanta respectarea drepturilor și a protecției SSM a tuturor lucrătorilor pe platformă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Radu Stochița 
avocatnet.ro 
Biriș Goran 
Simona Voiculescu