ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Planul de îmbunătățire a performanței, acest instrument de ultim resort pe care companiile îl folosesc cu angajații, poate ajunge destul de ușor în zona de abuz dacă angajatorul nu respectă prevederile legale. Deși nu sunt tratate în mod expres și nu sunt amintite undeva în Codul muncii sub această denumire sau vreuna echivalentă, evaluările profesionale și concedierea pentru necorespundere profesională sunt tratate de cod și există, de asemenea, jurisprudență suficientă în această zonă ca să ne facem o idee despre limitele unor atare planuri. Un aspect important însă e acela al transparenței și informării prealabile - angajatul nu ar trebui pur și simplu pus în fața unui atare plan dacă el nu e amintit nicăieri și cu atât mai puțin nu poate fi folosit discreționar.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Piața muncii se schimbă rapid, în special din cauza tranziției digitale și ecologice. Noile tehnologii și cerințele de competențe apar în ritm accelerat, iar microcertificările permit lucrătorilor să dobândească rapid cunoștințe și abilități specifice, necesare pentru a se adapta la noile realități, ca să nu mai spunem că ele oferă o șansă vitală la formare sau reconversie profesională categoriilor vulnerabile din piața muncii. Pentru angajator, microcertificările cresc flexibilitatea și adaptabilitatea echipei în fața schimbărilor rapide din industrie. Deși, practic, angajatorul nu e împiedicat în niciun fel să-și formeze angajații prin tot felul de cursuri online, oferite atât de furnizori de educație premium, cât și de mari companii tech, certificările obținute de lucrători ar trebui să poată beneficia de o recunoaștere în sistemele de formare profesională din țară și să poată fi valorificate pe piața muncii, iar nu doar la nivelul „bucătăriei interne” a companiei. La nivel european s-au făcut deja propuneri în vederea reglementării unitare a microcertificărilor, iar strategia de formare profesională adoptată de Guvern pentru următorii ani arată interesul reglementării acestora.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Astăzi a apărut în Monitorul Oficial o hotărâre menită să aducă unele modificări structurii Clasificării ocupațiilor din România (COR) privind redenumirea unor grupe referitoare la nivelul de educație timpurie.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Nu de acum, ci de multă vreme, Codul muncii impune tuturor angajatorilor să asigure formarea profesională angajaților: ceea ce diferă de la un angajator la altul e doar periodicitatea cu care ar trebui făcută această formare. Mai mult, toți cei care au de la 20 de angajați în sus trebuie să elaboreze inclusiv planuri de formare profesională pe bază anuală. Vorbim, totodată, de prevederi obligatorii în regulamentul intern, dar și de necesitatea de a informa angajatul cu privire la formare încă din momentul informării prealabile, adică înainte de a semna contractul.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Despre programul de muncă, repartizarea acestuia, zilele de concediu și chiar scopul relației de muncă putem deschide foarte multe discuții - de fapt, le deschidem destul de des, din diverse perspective. Cu toate acestea, piața muncii te întâmpină mereu cu situații în care legea pare mai degrabă ceva de domeniul basmelor. Deși scurta istorisire de la care am plecat azi poate părea inventată, aflați că nu este.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Înalta Curte a decis că înregistrările convorbirilor telefonice între salariați sau între un salariat și un reprezentant al angajatorului pot fi admise ca probe în litigii, chiar și fără acordul interlocutorului, cu condiția ca utilizarea lor să fie strict proporțională cu exercițiul dreptului la probă și să nu încalce dreptul la viață privată. Decizia Curții a apărut azi în Monitorul Oficial.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ziua de muncă a zilierului se poate întinde până la 12 ore, cu excepția minorilor, ce nu pot munci ca zilieri decât maximum șase ore pe zi și 30 pe săptămână, iar în registrul special ce trebuie ținut de beneficiari se trec atât numărul de ore de muncă prestate, cât și ora de începere a activității.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea impune obținerea unei autorizații pentru a desfășura activități de punere la dispoziție a angajaților unor terți pentru misiuni temporare, dar în practică autorizația lipsește uneori, ceea ce creează premisele nerespectării drepturilor angajaților temporari. Angajatorii confundă munca prin agent temporar cu detașarea, de exemplu, deși diferențele sunt substanțiale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Concediul de odihnă este un drept fundamental al angajaților, esențial pentru sănătatea și bunăstarea acestora, iar durata sa ar trebui să fie adaptată și în funcție de vechimea și vârsta lucrătorilor, având în vedere că nevoile de recuperare diferă pe parcursul vieții. În timp ce sectorul public beneficiază de reglementări ceva mai favorabile privind numărul minim de zile de concediu pe măsura vechimii, angajații din sectorul privat au doar posibilitatea de a negocia zile suplimentare. Angajatorii ar trebui să fie conștienți de riscurile asociate cu lipsa odihnei adecvate, care pot afecta nu doar sănătatea individuală, ci și productivitatea generală a organizației.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Începând cu 21 octombrie 2024, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) va continua procesul de digitalizare a serviciilor sale prin implementarea unor noi reguli și funcționalități în cadrul Portalului IGI, care facilitează programarea și depunerea documentelor pentru cetățeni, actualizând datele pentru programări pe o perioadă de 90 de zile și interzicând transferul acestora. Este esențial ca utilizatorii să furnizeze informații corecte, deoarece documentele incorecte pot duce la blocarea contului timp de 10 zile.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
